Nu cu multa vreme in urma, pe un blog pe care il pretuiesc atit prin continutul sau echilibrat, desi are o tenta de simpatie politica cvasi-declarata (pentru care proprietarul, domnul Patrasconiu, a avut de suferit in plan profesional), dar si pentru incarcatura sentimentala pe care mi-o evoca, pentru ca acela a fost primul blog, pe care vorva lu’ viq, am pus primele litere, a aparut meteoric o tema, la care nu s-a inghesuit multa lume sa comenteze. Tema e grea si vesnic vor fi doua tabere care vor argumenta diferit. De aceea, tin sa semnalez o carte care trateaza aceasta tema la modul academic. Trei membri importanti ai comunitatii academice, Gianpaolo Romanato, Mario G. Lombardo si Ioan Petru Culianu au publicat in Italia, la editura Marietti – Torino in 1981, volumul “Religione e potere” in colectia “Chiesa sotto inchiesa” consacrata istoriei eclesiastice, dirijata de scriitorul Franco Molinari. Cartea a fost tradusa si la noi la editura Polirom si a fost reeditata in 2005. Citez din nota asupra editiei : “Volumul >>Religie si putere<< formeaza in mare masura un tot unitar., cele trei studii fiind in multe privinte complementare ( in ciuda diferentelor de perspectiva teoretica si de metologie evidentiate de autori – sau poate tocmai datorita lor). In orice caz, astfel l-au receptat publicul si presa italiana, in care ecourile lucrarii au fost insemnate si au persistat multi ani dupa aparitia ei. […] Gianpaolo Romanato (n. Rovigo, 1947 – Istoric al culturii. Licentiat in filosofie la Padova, specializat la Universitatea din Milano, cercetator, apoi profesor la Universitatea din Padova, unde preda istorie eclesiastica.. Mario G. Lombardo (n. 1945, Mesina) – a publicat studii asupra culturii moderne si contemporane. Licentiat in filosofie la Universitatea din Roma, specializat la Departamentul de Stiinte Religioase al Universitatii Catolice din Milano, este profesor de istoria filosofiei la Universita degli Studi di Verona. Ioan Petru Culianu – Istoric al religiilor. Nascut la Iasi, in Romania, in 1950. Licentiat al Universitatii din Bucuresti, licentiat al Universitatii Catolice din Milano (departamentul de Stiinte Religioase) […] A fost profesor la Universitatea din Groningen (Olanda). In 1980 a obtinut doctoratul in stiinte religioase (istorie si filosofie) la Sorbona.” Asasinat miseleste in 1991 – adaug eu. Iar acum, citez din introducerea scrisa chiar de autori. “In carte, problema e tratata din trei puncte de vedere. […] In primul eseu, Gianpaolo Romanato analizeaza istoric relatiile tensionate ale bisericii cu Statul laic aparut in urma Revolutiei franceze. Refuzul laicitatii si al autonomiei Statului, constant la Biserica secolului al XIX-lea si, intr-un anume fel, prezent inca sub magisteriul lui Pius XI, se termina abia cu Pius XII. Acceptarea laicitatii e insotita de intuitia (a carei dezvoltare o gasim in Conciliul Vatican II) ca rolul catolicismului in lumea contemporana nu va pune doar o chestiune abstracta de raporturi intre stat si biserica, ci va implica problema mult mai subtila, a raportului intre societatea laica si societatea religioasa, ambele purtatoare de valori proprii care isi gasesc reprezentarea nu intotdeauna in forme pacifice, iar uneori in forme conflictuale, in constiinta oamenilor. Eseul lui Mario G. Lombardo considera religia deplasindu-se in interiorul perspectivelor deschise de >>stiintele umane<< moderne sau >>stiintele culturii<< si dezvolta consecintele postulatului implicit in acestea : pretentia de a organiza politic cultura, inteleasa ca sfera a capacitatii expresive individuale si a comunicarii sociale. De aceea el propune un examen critic al rolului ce tinde astazi sa le fie atribuit >>specialistilor sacrului<<. Cel de-al treilea eseu, al lui Culianu, examineaza din perspectiva istoriei comparate a religiilor, rolul socializant pe care l-au avut intotdeauna ritualurile religioase. Rol socializant, dar si compensatoriu, in sensul ca ele au oferit frecvent o arie rituala a libertatii, socialmente tolerabila si satisfacatoare individual, de cite ori puterea a manifestat tendinta de a deveni absorbanta si invadatoare. In fata actualei ocultari a sentimentului religios, consecinta, nu in ultimul rind, a dezlantuirii acelor instincte agresive pe care tocmai religiile stiusera sa le tina in friu si sa le limiteze, care poate fi destinul societatii noastre ? Cu aceasta intrebare se incheie cartea. Se incheie intr-o forma problematica si nu afirmativa”.
Parerea mea, daca ma intreaba cineva, este transanta : statul si biserica trebuie sa se ocupe fiecare de domeniul sau, fara amestec si fara interconditionalizare. Imi insusesc fara rezerve ideile lui T. Jefferson potrivit caruia “ drepturile noastre civile nu depind de convingerile noastre religioase mai mult decit de opiniile noastre in domeniul fizicii sau al geometriei”. Statul nu trebuie sa sustina financiar biserica. Daca o biserica oricare ar fi ea, nu reuseste sa traiasca din contributiile directe si benevole, ale enoriasilor sai, inseamna ca are urgent de indreptat ceva in interiorul sau. Daca preotul unei comunitati nu-si poate convinge enoriasii de rostul bisericii, inseamna ca este un simplu functionar, care vine la slujba pentru un salariu. Iar daca acel salariu este platit de stat este cu atit mai grav, pentru ca oamenii aflati la putere, CORUP!
Imi sunt cam neclare relatiile dintre stat si Biserica. Daca statul ii plateste pe preoti, inseamna ca ei sunt angajatii statului si atunci ar fi de asteptat sa existe si un contract care sa prevada ce obligatii au, ce servicii trebuie sa presteze acestia, compatibile cu cele religioase. Din observatiile mele, ei nu indeplinesc alte sevicii decat cele rituale, nici macar unele fapte crestinesti, la care, morelmente, ar fi obligati.
@val
Relatia dintre stat si Biserica s-a rupt – sau macar pe aproape – de-abia dupa rev. franceza din 1789. Citez din carte : „Statul american Virginia a fost cel care, in 1785, a decretat, pentru prima data in epoca moderna, aconfesionalitatea statala si deplina libertate religioasa pentru toti concetatenii sai”. Deci, anterior rev. franceze.
Ideea este ca, pina atunci, ‘domnitorii’ erau perceputi ca fiind ‘unsul Domnului pe pamint’. Odata cu epoca moderna, s-a vazut destul de limpede ca nu e chiar asa. A devenit limpede ca de la un timp, Biserica a asumat si o dimensiune politica, ma-ni-pu-la-to-ri-e in folosul politicului, devenit autonom de Biserica. Despre asta este vorba.
Simplific, evident, pentru ca este enorm de spus pe aceasta tema. Biserica trece (si ea) printr-un moment de cumpana; de regasire; de redefinire.
Buna seara si buna sa va fie inima!
😆
Presedintele Traian Basescu acum, la Prima tv, intervievat de Cristina Topescu!
servus maya 😆
Il aud pe domnul 🙂 presedinte si imi place !
Maya, servus ingerasule! 🙂
Am pierdut, n-am fost pe faza!
Tibi, ma intrebam care sunt reglementarile legale pe baza carora functioneaza aceasta relatie astazi, in statul roman.
@val
Chiar nu stiu care sunt reglementarile sparlamentare in chestia in cauza.
Vad numai ca desi Biserica Ortodoxa Romana, are o putere economica de invidiat, tot tine mina intinsa la stipendiile de stat.
Stiu ca Ministerul Culturii si Cultelor plateste salariile preotilor desi acestia, percep taxe exorbitante pentru orice serviciu religios cerut de catre enoriasi : botez, cununie, moarte.
Desigur, fara chitantza.
n aceste conditii, ma intreb de ce din banii enoriasilor care sunt adepti ai altor religii, se platesc aceste salarii; nici nu mai amintesc despre atei.
Pentru o buna clarificare a lucrurilor, eu sint botezat ortodox, si cred ca religia are un rol extrem de util in societate.
Si contribui regulat la biserica de care apartin; teritorial.
@tibi
Si eu sunt tot ortodoxa, stiu cum stau lucrurile. Ce ma intristeaza este ca nu exista nicio preocupare pentru ce se intampla cu saracii parohiei.
val
😆
Servus!
Ma bucur tare mult „sa te vad”!
tibi
😆
Servus!
tibi
🙂
Si mie mi-a placut interviul!
@val
Sper sa nu te contrariez, dar eu cred ca pentru saraci Statul trebuie sa faca ceva; Biserica ar trebui sa se ocupe de sufletul oamenilor; indiferent daca sunt sau nu, saraci.
servus maya 😆
Acum, trec la ascultat, minunatiile ! 🙂
Doamne,ajuta-ma sa le pot spune celor puternici
adevarul in fata
Rugaciune:Doamne ajuta-ma sa le pot spune celor puternici adevarul in fata
OM
Waw ! Recital maya !
Multumesc tare mult draga maya ! 🙂
Ascult, ascult, … 🙂
tibi
😆
Sper ca nu te superi pe mine;totul pina aici este RELIGIE!
Si asta!
Si asta!
http://www.trilulilu.ro/Epaminonda/8f052a96e0c1a1
Cum sa iti treaca prin cap ca ma supar pe tine draga maya ?
Asa cum am mai spus : ascult, ascult, si ma bucur ! 🙂
tibi
😆
Multumesc!
Se vrea de fapt o relatare personala a temei! 😆
Tot de religie tine si „Balada”!
Bebe – dansind!
maya
Cu altele ca altele, dar cu „balada’ m-ai lovit direct! in casa sufletului meu ! Iubesc enorm balada lui Ciprian ! 🙂
tibi
😆
Inca odata imi cer scuze ca am „raspuns” asa la tema!
Am citit-o! Felicitari! 🙂
Dar azi asa m-am gindit sa „scriu” !
Mai si cujet din cind in cind,nu numai……. stau! 😆
Un altfel de balada!
maya, val, tibi, servus!
Buna postare, necesar de discutat si rasdiscutat subiectul!
😀
Sunt de aceeasi parere cu voi:
Religia politizata si politica amestecata cu religia, sunt daunatoare, distrugatoare. 😉
tibi
🙂
si mie imi place tare,tare mult Balada lui CPorumbescu – lacrimi imi curg si nu exagerez absolut de loc,atunci cind o ascult!
maya, minunate dedicatiile tale muzicale 😀
nora
😆
Servus!
nora
🙂
Multumesc tare,tare mult!
Ar mai fi de adugat la Religie:natura,arta,cultura
Ce am vrut sa arat prin aceste dedicatii muzicale?
Tot ce NU este aici este „PUTEREA” si PUTEREA
scuze:am gresit! 😦
servus nora 🙂
Exact asta am vrut si eu sa subliniez in aceasta postare : problema va mai necesita discutii, dar amestecul acesta dintre factorul politic si vectorul religios este nociv.
tibi
Este mai mult decit nociv:de cind exista biserica a fost fie statul,fie un instrument al statului!
Biserica TREBUIE „sa pastoreasca” sufletele si inima oamenilor si nu POLITICA oamenilor
Imi pare tare rau, dar trebuie sa ies. 😦
Vorbim si mai tirziu; bine ? 🙂
Biserica TREBUIE “sa pastoreasca” sufletele si inima oamenilor si nu POLITICA oamenilor
si pentru aceasta
TREBUIE sa se mai ocupe si de nevoile materiale ale celor napastuiti:saraci, copii abandonati/abuzati, femei abuzate/handicapati/dependenti de droguri
Asta cred eu ca este menirea BISERICII!
Noapte buna si ingerasii sa va aiba in paza!
Cosmic Love! 🙂
val
😆
nora
😆
tibi
😆
@all
😆
noapte buna draga maya 🙂
noapte buna ALL 🙂
tibi, salut in sfarsit putin timp pentru suflet.
Chestia asta cu blogul politic ma consuma aproape total. La topic, spinoasa problema cu extraordinare implicatii sociale, culturale si in special politice. Bineinteles ca am citit toate referintele din postarea ta, maine pote voi avea puterea pentru niste observatii mai ample. Buna postare si foarte bine aranjata. 🙂
Multumesc Teofil
Tocmai de asta MA INCAPATINEZ sa scriu despre carti. Politicul consuma, exaspereaza si nauceste.
O foarte buna prietena din virtual #luminita, a crezut ca m-am retras in ‘turnul meu de fildes’. Nici vorba de asa ceva. Toate postarile mele ( inclusiv cele de pe blogul doamnei nora) au o referire directa la politic. Astept observatiile tale cu mare emotie. Stii tu de ce. 🙂
postare noua ! 🙂
maia, val, theophyle, tibi,
somn usor! 🙂
noapte buna nora 🙂
Preotul îţi ia şi primul şi ultimul impozit. O prestaţie pentru care nu-ţi dă nicio garanţie.
Dar tot bănetul merge pe ridicat pălăţoaie.
BOR ar avea de învăţat de la Biserica Catolică, cea care construieşte spitale, şi aşezăminte pentru săraci prin Europa.
Ce-i drept, în România Biserica Catolică a împrumutat din obiceiurile locului. La Brăila a făcut o şcoală de lux pentru bogătaşi. Am avut-o şi eu pe Ingrid în primele două clase dar când m-am prins că plăteam taxe de pomană şi copii nu învăţau nimic, am mutat-o la o şcoală de stat şi bine-am făcut.
Oare de ce nu mă mir ?
Are ceva ţărişoara asta că pînă nu strîmbă tot ce atinge, parcă nu se simte bine.
Chiar nu înţeleg ce se întîmplă cu oamenii.
Parcă au căpiat cu toţii.