Cartea lui Andrei Cornea cu acest titlu, apărută la editura Nemira în 1997 şi reeditată în 2003 la Polirom, are ca subtitlu împotriva relativismului contemporan. Subiectul fusese pe larg expus şi în altă carte aprig controversată, anume Omul Recent de H.R. Patapievici. Subiectul acesta al relativismului este înfiorător de actual, toată lumea – sau aproape – negînd adevăruri elementare şi evidente, prin întortocheri şi siluiri ale vorbei şi ale firului logic de bun simţ. Nu numai că eşti întrebat cu iritare : şi pînă la urmă, ce este domne’ bunul simţ ? Ce poţi să răspunzi ? Că un truism nu are nevoie de a fi explicat ? Că cine înţelege spontan ce este bunul simţ îl are şi că cel care te întreabă agresiv ce este bunul simţ este un nesimţit sadea ? Taci, pentru că aşa te îndeamnă bunul simţ. Dar o parte dintre cei care începuseră să întrebe ironic ce este bunul simţ, au sfîrşit prin a şi-l clama ca lozincă, pentru a-l denatura definitiv. Şi se pare că au cam reuşit. Dar nu despre asta voiam eu să vorbesc aici.
În cartea domnului Cornea, am găsit o poveste tulburătoare şi plină de învăţăminte De fapt, o comparaţie intre două convertiri. În prima, cneazul Kievului, Vladimir, încă păgîn, convoacă la curtea sa prin anul 922 un musulman, un catolic, un evreu şi un bizantin ortodox, pentru a-i chestiona amănunţit şi a-şi alege o religie dintre acestea. Dupa ce-i ascultă pe toţi, cneazul cumpăneşte bine şi alege ortodoxia. Motivaţia sa, este interesantă : nu acceptă islamismul pentru că interzice alcoolul, se fereşte de catolicism pentru că recomandă postul, respinge iudaismul pentru că evreii nu mai stăpînesc Ierusalimul. De ce a ales ortodoxia ? Foarte simplu : pentru că solii săi veniţi de la Constantinopole, i-au povestit despre amploarea şi splendoarea ceremoniilor de la Sfinta Sofia. A ales de fapt fără să compare credinţele între ele, ci a ales în funcţie de propria sa grilă de preferinţe şi prejudecăţi. A ales în mod cu totul arbitrar. Altfel s-au petrecut lucrurile în alt caz. Prin 750, kaganul (rege) Bulan al khazarilor de pe Volga (de origine turcică), convocase la curtea sa un musulman, un creştin şi un evreu, pentru a vedea după confruntarea dogmatică dintre aceştia, ce religie i se va părea mai bună pentru neamul său. Cum cei trei îşi prezentau fiecare religia în mod strălucit, kaganul era în mare încurcătură. Fiecare dintre cei trei îşi lăuda religia şi tradiţia cu multă putere de convingere, fiecare dintre ei părînd a deţine adevărul. Mult mai înţelept decît cneazul Vladimir, kaganul Bulan a gîndit astfel : dacă fiecare dintre cei trei, este convins de adevărul religiei sale, ce ar alege dacă ar fi pus să aleagă între religia celorlalţi doi ? Bineînţeles că atît creştinul cît şi musulmanul au recunoscut că acordă veneraţie lui Moise şi profeţilor biblici, pe cînd iudeul îi considera şi pe Isus şi pe Mahomed drept impostori, adevăratul Mesia fiind încă aşteptat. Cu alte cuvinte, atît creştinul cît şi musulmanul aveau o optiune secundă, pe cînd iudeul avea în ambele cazuri aceeaşi opţiune, a sa. De aceea, kaganul Bulan a ales iudaismul ca religie pentru neamul său. Cneazul Vladimir a mimat alegerea dintre cele patru opţiuni, de fapt el avea hotărîrea adînc săpată în propriile sale convingeri, convingeri bazate pe propriul său adevar : ştiu eu ce e mai bine şi cu asta basta.
Cam aşa se comportă factorii decizionali, din conducerea partidelor din România : ştiu ei ce este mai bine pentru neamul acesta şi anume, propriile lor nevoi, promovarea netoţilor ca răsplată pentru servicii aduse partidului, etcetera. Kaganul Bulan, a ales cu înţelepciune, comparînd, cumpănind, fără să ţină seama de preferinţele sale. El a ales lăsîndu-i pe competitori să stabilească cine are dreptate. Era conştient că nu alege numai pentru el ci, alege pentru un neam întreg. Cam asta încearcă o parte dintre intelectualii nou-atraşi în politică să facă : să provoace discuţii serioase despre opţiunile pe care le avem. Că sunt etichetaţi în fel şi chip, pe mine nu mă miră.
interesanta postare, nu am citit cartea lui Andrei Cornea (fiul lui Paul Cornea, daca nu ma insel), insa povestile pe care le relatezi merita intr-adevar un pas inapoi si un pic de meditatie.
cat despre relativismul romanesc, trebuie doar sa deschizi televizorul si sa faci un top al subiectelor de presa intr-o zi oarecare. si vei avea demonstratia completa.
Andrei Cornea are mai multe carti, am citit citeva, eu cred ca chiar merita citite, Are destul de multe lucruri interesante de spus.
Relativismul, of, relativismul, ma umple de nedumerire. Cel putin.
eu l-am citit mai mult pe tata, mea culpa, stiam foarte vag ca si fiul scrie. o sa ma interesez, dar eu am acces aici foarte greu la carti romanesti… adica comand carti pe care simt ca trebuie sa le am cu adevarat de pe net, le trimit la mama acasa si mama mi le trimite mie cu urmatorul pachet. incerc sa ma restrang numai la cartile esentiale din acest motiv fiindca nu vreau sa o incarc prea mult…
ok amanda13
Nimeni nu poata sa citeasca tot.
Stii teoria burlacului ? Iata : nici-un barbat nu poate sa iubeasca toate femeile, dar merita sa incerce, NU ? 😀
ps. pentru ca intri aici nelogata, o sa dau adresa excelentului tau blog, pina cind o sa. Bine ?
http://amanda13sworld.wordpress.com/
Tibi, multumesc pentru aprecieri si in fapt intru aici logata… cand ies de pe blogul meu imi apare si link-ul. atata timp cat vin direct de pe blog, fara a da „log out” el dispare. in fine, cred ca lumea ma poate accesa la o adica si din blogroll, dar multumesc pentru reclama 🙂
si da, cred ca suntem cu totii burlaci, noi cei care avem pasiunea lecturii, cand vine vorba de carti. deocamdata eu sunt prinsa serios in lecturi locale, am o reala problema atunci cand incerc sa prezint o carte de aici pentru ca trebuie sa caut daca exista si o varianta in romana. de cele mai multe ori nu o gasesc, mai cu seama fiindca, din pacate, aici traducerile din limbile europene sunt aproape inexistente in librarii. si invers.
am ajuns pur si simplu sa cumpar de pe net atunci cand vreau ceva mai interesant. deschid site-uri ca humanitas si polirom, ma uit cam ce e in voga in materie de traduceri si apoi trec pe amazon ca sa vad daca reusesc sa dau de un anumit scriitor strain tradus pentru ca nu am la fel de multe sanse sa-l gasesc in librarii sau pe site-urile lanturilor de librarii de aici ca borders sau books-a-million. asadar, vad prezentarea in romana sau in franceza si, daca ma intereseaza cartea sau autorul, ma uit apoi daca s-a tradus in engleza, lol, ca sa o pot cumpara si eu. ma rog, un proces aiuristic si cam ciudat, dar sper ca intelegi… 🙂
Ok amanda13
Am priceput tot. Cred. 🙂
Tot Humanitas si tot Polirom vizitez si eu cu precadere.
Mai am in blogroll o editura excelenta, anume editura ART.
Merita vizitata.
Sint sigur ca vei gasi tu ce sa propui din ceea ce citesti. 🙂
stiu editura Art, candva aveam chiar oaresce legaturi cu ea. Intr-adevar este o editura care merita vizitata, insa bune sunt si Institutul European si Paralela 45. 🙂
Sunt bune amanda13, nu zic nu.
Numai ca eu acum, sint in asteptarea unui pachet de la Polirom de 12 carti. Sa vezi p’orma postari. 🙂
ps. scuze dar raspund uneori cu intintirziere, pentru ca lucrez in paralel cu bloaga, la un proiect personal.
Probabil ca dupa ce va capata contur, voi mai face un blog pe care sa-l public. Inca nu stiu daca.
OK ! noapte buna tuturor ! 🙂
Buna dimineata
Cafeaua imi este servita
Bloaga lui Tibi citita
Calda, mereu interesanta
Cu aroma parfumata
Cornea fiul povesteste
Cum cneazul se converteste
Vladimir, pagan barbar
Pune religiile pe zar
Musulman, nu mai bei
Catolic, postesti de vrei
Evreul e far’ de tara
Ortodoxul e beat iara
La Sofia in Stambul
Ceremonii fara cusur
Sa stiti ca voi ortodoxi
Si voi bea pana la zi
Apare apoi si Bulan
Al khazarilor kagan
Alege drumul mai vechi
Cu perciuni dupa urechi
Tot prin filtru a trecut
A ales ce i-a placut
Nu a fost un referendum
Sa intrebe ce si cum
Bunul simt nici ca nu moare
Chiar de-i calcat in picioare
Eu ascult, analizez
Apoi vin si rimez
Eu, eu, eu am dreptate
Si-s fara de pacate
Personal nu e doar trenul
Si ganditul chiar si tenul
Dintre sunte de idei
Tu pe care sa le bei?
Gusti si gusti, dulce si amar
Sarat, acru, n-am habar
Gusturile nu se discuta
Vezi cafea chiar de-i cucuta
Pareri multe tre’ sa fie
E frumos ce-mi place mie
postare noua
salut Creanga !
Aici, chiar te-ai intrecut pe tine insuti ! Gro-zav !
Ziua buna!
De obicei rimez usor
Dar aici, cu greu spor
Energetic m-au atacat
Pulsul mi-au imputinat
Flacari violete zburau
Rimele mi le goleau
Juma de ora a trecut
Pana cand i-am petrecut
De-i grozav, imi pare bine
Voi mai rima pe la tine
Chiar te rog Creanga !
Atentie: prima editie a Turnirului khazar e la Nemira, nu la HUmanitas. A doua – cu unele adaugiri si raspunsuri – la Polirom, 2003.
Multumesc pentru precizare.
Fac numaidecit cuvenita modificare.