Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 4 martie 2010

Născut în 1881 la Guilford; a studiat la Dulwich College. După ce o scurtă perioadă de timp a fost funcţionar de bancă, a îmbrăţişat definitiv cariera de jurnalist şi scriitor, iar din 1955 a devenit cetatean american. A primit titlul de Cavaler pentru serviciile aduse Imperiului Britanic. Prolific, avînd publicate peste o sută de cărţi, tematica majoră a cărţilor sale se învîrte în jurul vieţii idilice de provincie, a englezilor din epoca edwardiană. Printre scrierile sale, celebre sunt două serii; cea în care Acţiunea se petrece la castelul Blandings, proprietatea lordului Emsworth, iremediabil îndrăgostit de creşterea porcilor uriaşi, pe de o parte, şi seria Jeevs, majordomul mult mai inteligent decît stăpînul său Bertie Wooster, un tînar cam tembel pe care îl tot scoate din diverse  încurcături. Fulger în plină vară (1929) îi surprinde pe locuitorii Castelului  Blandings,  rătăciţi printr-un adevărat labirint de intrigi şi trădări, totul culminînd cu furtul Împărătesei, purceaua preferată a lordului, cu care ciştigase medalia de argint la un concurs de porci uriaşi. Se fac şi se desfac iţe de amor, iar un personaj de un umor irezistibil, ameninţă să-şi publice amintirile din tinereţea sa zbuciumată, fapt ce ar pune în pericol multă lume bună prin dezvăluiri şocante. Din cele şase cărţi pe care le-am citit eu, una are o savuroasă prefaţă a autorului, din care am să redau cîteva fragmente.

Un oarecare critic – îmi pare rău că trebuie să o spun, dar chiar există şi asemenea oameni – a afirmat despre cel mai recent roman al meu ca ar conţine „toate vechile personaje ale lui Wodehouse sub nume noi”. Probabil că omul a fost mîncat de urşi, asemenea copiilor care-şi bătuseră joc de profetul Elisei, dar, în cazul în care mai este în viaţă, nu va putea aduce o acuzaţie similară romanului Fulger în plină vară. Cu inteligenţa-mi superioară, de data asta i-am luat-o înainte şi am dat tuturor vechilor personaje aceleaşi nume. Ceea ce mi-nchipui că o să-l facă să se simtă destul de prost. Hugo Carmody a apărut în Bani pe degeaba, Pilbeam în Bill cuceritorul. Restul, precum lordul Emsworth, Baxter cel Eficient, Beach valetul şi alţii, şi-au făcut cu toţii datoria în Greşeala lordului Emsworth; pînă şi Împărăteasa de la Blandings, acest porc extraordinar, apare acum pentru a doua oară, după ce şi-a facut debutul într-o povestioară intitulată Gu-i-i-i-ţ ! , care împreună cu alte povestiri despre Castelul Blandings, mult prea fascinante pentru a le mai aminti, vor fi strînse pînă la urmă într-un volum … Cîteva cuvinte despre titlu … Se spune că lui Thackeray … i-a venit dintr-o dată în minte titlul romanului său, Bîlciul Deşertăciunilor, mergînd la culcare … În chip straniu, exact aşa am făcut şi eu … Exuberanţa mi s-a mai domolit cînd am aflat … că două romane cu acelaşi titlu s-au publicat în Anglia, (iar) … alte trei au fost scoase pe piaţă în America …  Cum povestea mea a apărut deja, e prea tîrziu să-l mai pot schimba. Nu-mi pot exprima decît speranţa modestă că povestea mea va fi considerată demnă de a fi inclusă pe lista Celor Mai Bune Cărţi Intitulate Fulger în Plină Vară.

Read Full Post »

În perioada 3-7 martie 2010, vă aştept la Salonul de carte Bucureşti, ce se va desfăşura in elegantele holuri ale Muzeului National de Istorie a Romaniei.

Mă găsiţi pe primul culoar în dreapta, în capăt, strategic lângă standul cu cafea. Şi buda este un reper de luat în seamă dar vă orientaţi şi după afişele de promovare ale romanelor Comisia ZÜRICH şi Dumnezeu era-n vacanţă.

Vă aştept cu romane proaspăt scoase din tipografie, fursecuri, autografe şi mostre de proză afurisită live.  http://doinapopescu.wordpress.com/

Read Full Post »