Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 7 martie 2010

Autoare a mai multor studii cu tematică biblică, Anita Diamant (n. 1951) publică în 1997 primul său roman, Cortul Roşu, roman bazat pe o documentare serioasă despre civilizaţia ebraică veterotestamentară şi despre obiceiurile şi cultura altor civilizaţii antice. Cartea, apărută la Polirom (2007), în traducerea Luminiţei Marcu, a fost publicată în peste 20 de limbi, devenind un bestseller mondial. Anita Diamant a ales dintre numeroasele personaje care populează Geneza, pe Dina, singura fiică a patriarhului Iacob-Israel, a cărei viaţă este „o mică paranteză între faimoasa poveste a tatălui meu Iacob, şi glorioasa cronică a frateluii meu, Iosif”. Iacob, de pe poziţia intemeietorului, a celui care s-a luptat cu Îngerul lui Dumnezeu, iar Iosif, fiind cel care a răspîndit credinţa în Dumnezeu-unicul. Din Geneza (29,15 si urmatoarele) aflăm cum s-a căsătorit Iacob cu cele două surori Leia şi Rahel. Pentru că Rahel era mai frumoasă, Dumnezeu a deschis pîntecele lui Leia, care după ce a născut şase fii, …” a născut o fată şi a numit-o Dina” (Gen. 30,31) „Dumnezeu însă şi-a amintit şi de Rahel. Dumnezeu a ascultat-o şi i-a deschis pîntecele, ea a rămas grea, şi i-a născut lui Iacob un fiu. Rahel a zis : >Dumnezeu m-a scăpat de ruşine<. Şi l-a numit Iosif”… (Gen. 30, 22-24). Despre Dina, în Geneză se mai spun puţine lucruri. ( Gen. 34, 1-34; 46,15). După ce slujise pentru a se putea căsători cu cele doua surori, Iacob se întoarce în ţinutul său. „ Şi Iacob a ajuns la Salem, cetatea sichemilor, din ţinutul Canaanului. A dobîndit partea de cîmp unde şi-a pus corturile pe o sută de miei, de la Emmor, tatăl lui Sichem” ( Gen. 33, 18.19). „Dina, fata Leii, pe care i-a născut-o lui Iacob, a ieşit să le vadă pe fiicele localnicilor. Sichem, fiul lui Emmor, chorreul, stăpînul ţinutului, a văzut-o, a luat-o şi s-a culcat cu ea, umilind-o” (Gen. 34,12). Apoi, Sichem îl imploră pe tatăl său, să o ceara de soţie pe Dina. Iacob, aflînd necinstirea fiicei sale, a pus la cale o răzbunare cumplită. Pretextînd că nu putea să-şi dea fata unor oameni netăiaţi împrejur, le întinde acestora o cursă, stabilind o întîlnire în care ar fi urmat să-i convertească, dar el împreună cu fiii săi, fraţii Dinei, îi măcelăresc pe chorreeni. Apoi, despre Dina, în Cartea Sfîntă nu se mai spune mai nimic, lăsînd loc liber Anitei Diamant, să umple cu fantezia sa aceste goluri, creînd „ aproape din nimic, povestea unei femei puternice şi interesante, un fel de strămoaşă a modelului feminin independent de azi” – spune Luminita Marcu. „ Dacă vrei să înţelegi o femeie, trebuie în primul rînd s-o întrebi despre mama ei şi să asculţi cu atenţie … cu cît o fată ştie mai bine detaliile din viaţa mamei ei, – fără timidităţi şi fără vaiete – cu atît o fată e mai puternică”, spune Anita Diamant. Sigur că epoca descrisă în carte este îndepărtată, obiceiurile s-au mai schimbat, poligamia nu se mai practică în rîndul evreilor deşi formal nu este interzisă, dar fără sa ne cunoaştem bine istoria, nu avem nici prezent, nici viitor. Iar cartea se numeşte Cortul Rosu, pentru că aşa se numea cortul rezervat femeilor, atunci. Acum, se cuvine să rezervăm femeilor, întreaga noastră iubire, şi toate gîndurile bune de care suntem cît de cît capabili.

Read Full Post »