Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 7 mai 2010

Cunoscut mai cu seamă ca autor al romanelor “Ferma Animalelor” – o fabulă politică – apărut în 1945 şi “ O mie nouă sute optzeci şi patru” – o distopie – apărut în 1949, G. Orwell s-a născut în India în 1903, într-o familie de englezi; tatăl său era funcţionar în administraţia  locală. Şi-a făcut studiile la Eton între 1917 şi 1921, publicînd în diverse reviste ale acestui prestigios  colegiu. După absolvire, s-a angajat în cadrul Poliţiei Imperiale Indiene din Birmania, perioadă a vieţii sale care se va concretiza în romanul “Zile Birmaneze” apărut in 1934. Debutase cu un an mai înainte, cu romanul “Down and Out în Paris and London” , unde descrie perioada de austeritate autoimpusă pe care a trăit-o la întoarcerea în Europa. A mai publicat romane precum “A Clergyman’s Daughter” – 1935 sau “O Gura de aer” – 1939 dar recunoaşterea avea să îi vină odată cu romanele de tip reportaj “The road to Wigan Pier” – 1937 şi “Omagiu Cataloniei” – 1938, în care descrie viaţa la limita sărăciei a minerilor dintr-un orăşel din Lancashire, respectiv experienţa sa de voluntar din perioada războiului civil din Spania. A murit de tuberculoză la Londra, în 1950. Am să scriu cîte ceva despre un roman al său, apărut în 1936 şi publicat la Polirom în 2009 : “Aspidistra să trăiască”. Cartea are accente autobiografice şi este o satiră la adresa  societăţii capitaliste care a ridicar BANUL la rang de religie atotstăpînitoare. Gordon Comstock, un mărunt poet londonez trecut de prima tinereţe, poartă un război personal împotriva zeului-ban care corupe întreaga existenţă şi atentează la decenţa meschină a clasei de mijloc, clasă simbolizată în viziunea eroului lui G. Orwell ( pe numele său adevărat – Eric Arthur Blair), de o plantă capabilă să reziste în condiţii vitrege, fără lumină şi neîngrijită, plantă care se numeşte ‘aspidistra elatior’– popular ‘planta de fontă’ – care a fost pe larg folosită pentru decorarea locuinţelor, datorită frunzişului său bogat. În afară de subiectul în sine, acest roman este o veritabilă carte de critică literară (sumară) în care sunt amintiţi prin referiri la termatică sau la personaje, un foarte mare număr de autori. Lucru firesc pentru că Gordon, pornit să cucerească piscurile literaturii prin poezie, renunţă la “o slujbă bună” plătită relativ decent, pentru a se angaja ca vînzător la o librărie obscură, cu un salariu la limita sărăciei. El, ditamai poetul, nu are apetenţa burgheză a banilor pe care îi dispreţuieşte profund, dar de care duce în permanenţă o lipsă sîcîitoare, agasantă şi nu în cele din urmă, umilitoare. Nu mai putea el, poetul căruia îi apăruse deja un volum de poezii, veritabil creator de metafore universale, să-şi mai irosească talentul compunînd reclame mincinoase pentru produse de proastă calitate. Preferă să locuiască într-o pensiune mizeră, să-şi piardă vremea păzind teancuri de cărţi nevandabile, printre care si propriul său volum trecut deja la reduceri, decît să locuiască într-o locuinţă decentă, cu un salariu îndestulător, eventual căsătorit cu o fată care-l iubea de ani buni, nici ea nu ştia prea bine de ce. O carte cu adevărat bună şi de neocolit, care a fost ecranizată în 1997, Richard E. Grant şi Helena Bonham Carter, deţinînd rolurile principale.

Read Full Post »