Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 3 iunie 2010

Volumul de faţă cuprinde partea acceptată ca autentică a tratatului “De Regno” al Sfîntului Toma din Aquino şi un decupaj din celebra “Summa Theologiae” a aceluiaşi autor. Traducerea exactă a titlului “De Regno” este – despre guvernarea regală; fragmentele din “Summa Theologiae” se referă la lege şi la guvernare, iar noi am considerat problema guvernării drept gen comun al acestor texte, motiv pentru care le-am dat titlul comun “Despre Guvernămînt”, scrie Andrei Bereschi în nota introductivă […] Tratatul “DE regno ad regem Cypri” este o operă neterminată […] se pare că acest tratat îi era menit spre folosinţă tînărului rege Hugo al II-lea de Lusignan. […] Viaţa mult prea scurtă a regelui căruia îi era dedicat tratatul (1256-1267) slujeşte datării scrierii sale, în jurul anului 1267, dar şi a unei posibile explicaţii a faptului că lucrarea este neterminată.

Acest volum a apărut la editura Polirom în colecţia “Biblioteca medievală”, colecţie coordonată de Alexander Baumgarten. “Filosofia politică a Sfîntului Toma, dă seama de întregul unei lumi. Lumea la care se referă este mai reală decît cea îndeobşte reală. Tratatul arată felul oamenilor de a-şi face sălaş şi de a convieţui în ea, este o lucrare a spiritului. Politicul pleacă de la Domnul şi se întoarce tot în Domnul” mai scrie Andrei Bereschi tot în nota introductivă.

Politicul pleacă de la Domnul şi se întoarce tot în Domnul.

Aşa era atunci, în urmă cu mai bine de 700 de ani. Cum e acum ? Oricum, numai pornind şi întorcîndu-se la Domnul, NU!

 Extrase din volum :

“În toate cele ce sunt orientate către o finalitate oarecare, […] este nevoie de ceva diriguitor prin care ceea ce trebuie împlinit, să fie dus la îndeplinire în mod direct. Într-adevăr, o navă care se întîmplă să fie mişcată de suflul unor vînturi potrivnice în direcţia contrară nu ar ajunge la destinaţia finală dacă nu ar fi dirijată înspre port prin străduinţa căpitanului”.[…] dacă guvernarea nu este rînduită în vederea binelui comun al mulţimii, ci în vederea binelui privat al conducătorilor, ea va fi injustă şi vicioasă […] Aceste păcate fac obiectul judecăţii lui Solomon cînd spune :’are să geamă lumea după ce ticăloşii vor fi pus mîna pe putere’ […] ca să mă folosesc de cuvintele lui Grigorie (Regula pastoralis) : si un nepriceput dirijează în direcţia bună o navă pe o mare liniştită. […] nimeni nu se abate de la justiţie decît dacă este atras de dorinţa unui anume cîştig […] Mai mult : astfel de indivizi se căiesc rareori, deoarece sunt îngîmfaţi de avîntul trufiei […] păcatul lor se agravează pe măsura demnităţii funcţiei primite. […] Sfîntul Augustin a spus în “Civitate Dei” : Dumnezeu a voit ca omul, creat ca fiinţă raţională după chipul său, să domnească numai asupra celor fără raţiune şi să nu domnească om asupra omului, ci omul asupra turmei (de animale).

N-am intenţionat să fac o recenzie a acestui volum. Ar fi prea mult pentru puterile mele. În plus de asta, Toma a pledat pentru monarhie, eu sunt republican convins; am folosit numai cîteva citate care sunt valabile în general şi care îşî păstrează o remarcabilă actualitate. De altfel, la sfîrşitul volumului, cei interesaţi de subiect, pot citi un studiu lămuritor semnat de Molnar Peter, membru în consiliul ştiinţific al colecţiei ‘Biblioteca Medievală”. Este totuşi de menţionat că Toma din Aquino şi-ar fi alcătuit tratatul avînd cunoştinţă de un text al lui Albert cel Mare – dascălul său – care la rîndul său ar fi consultat o” traducere latină a Eticii (nicomahică) făcută după originalul grec, de către un grup de traducători englezi, condus şi finanţat de Robert Grossteste , fost Magister Theologiae la Oxford şi devenit Episcop de Lincoln. Acest text a devenit traducerea standard a Eticii, pînă în vremea Renaşterii” O altă versiune a Eticii care circula în epocă, era o traducere arabo-latină a lui Hermann germanicul, care a terminat în 1240 versiunea latină a comentariului la Etica lui Averoes – de fapt o parafrază a textului aristotelic.

 Am folosit acest titlu, ca pretext; vrem sau nu vrem, sîntem cu toţii la bordul acestei nave care se numeşte România. Navă aflată în plină furtună politică şi economică. De noi a depins felul în care ne-am ales conducătorii. Acum, depinde numai de aceştia dacă nava noastră comună, eşuează. Iar aceştia depind la rîndul lor, de sprijinul pe care noi, cu toţii, îl mai acordăm fie celor de la putere, fie celor din opoziţie.

La scufundarea navei noastre comune, nici nu vreau să mă gîndesc.

Read Full Post »