Volumul de faţă cuprinde partea acceptată ca autentică a tratatului “De Regno” al Sfîntului Toma din Aquino şi un decupaj din celebra “Summa Theologiae” a aceluiaşi autor. Traducerea exactă a titlului “De Regno” este – despre guvernarea regală; fragmentele din “Summa Theologiae” se referă la lege şi la guvernare, iar noi am considerat problema guvernării drept gen comun al acestor texte, motiv pentru care le-am dat titlul comun “Despre Guvernămînt”, scrie Andrei Bereschi în nota introductivă […] Tratatul “DE regno ad regem Cypri” este o operă neterminată […] se pare că acest tratat îi era menit spre folosinţă tînărului rege Hugo al II-lea de Lusignan. […] Viaţa mult prea scurtă a regelui căruia îi era dedicat tratatul (1256-1267) slujeşte datării scrierii sale, în jurul anului 1267, dar şi a unei posibile explicaţii a faptului că lucrarea este neterminată.
Acest volum a apărut la editura Polirom în colecţia “Biblioteca medievală”, colecţie coordonată de Alexander Baumgarten. “Filosofia politică a Sfîntului Toma, dă seama de întregul unei lumi. Lumea la care se referă este mai reală decît cea îndeobşte reală. Tratatul arată felul oamenilor de a-şi face sălaş şi de a convieţui în ea, este o lucrare a spiritului. Politicul pleacă de la Domnul şi se întoarce tot în Domnul” mai scrie Andrei Bereschi tot în nota introductivă.
Politicul pleacă de la Domnul şi se întoarce tot în Domnul.
Aşa era atunci, în urmă cu mai bine de 700 de ani. Cum e acum ? Oricum, numai pornind şi întorcîndu-se la Domnul, NU!
Extrase din volum :
“În toate cele ce sunt orientate către o finalitate oarecare, […] este nevoie de ceva diriguitor prin care ceea ce trebuie împlinit, să fie dus la îndeplinire în mod direct. Într-adevăr, o navă care se întîmplă să fie mişcată de suflul unor vînturi potrivnice în direcţia contrară nu ar ajunge la destinaţia finală dacă nu ar fi dirijată înspre port prin străduinţa căpitanului”.[…] dacă guvernarea nu este rînduită în vederea binelui comun al mulţimii, ci în vederea binelui privat al conducătorilor, ea va fi injustă şi vicioasă […] Aceste păcate fac obiectul judecăţii lui Solomon cînd spune :’are să geamă lumea după ce ticăloşii vor fi pus mîna pe putere’ […] ca să mă folosesc de cuvintele lui Grigorie (Regula pastoralis) : si un nepriceput dirijează în direcţia bună o navă pe o mare liniştită. […] nimeni nu se abate de la justiţie decît dacă este atras de dorinţa unui anume cîştig […] Mai mult : astfel de indivizi se căiesc rareori, deoarece sunt îngîmfaţi de avîntul trufiei […] păcatul lor se agravează pe măsura demnităţii funcţiei primite. […] Sfîntul Augustin a spus în “Civitate Dei” : Dumnezeu a voit ca omul, creat ca fiinţă raţională după chipul său, să domnească numai asupra celor fără raţiune şi să nu domnească om asupra omului, ci omul asupra turmei (de animale).
N-am intenţionat să fac o recenzie a acestui volum. Ar fi prea mult pentru puterile mele. În plus de asta, Toma a pledat pentru monarhie, eu sunt republican convins; am folosit numai cîteva citate care sunt valabile în general şi care îşî păstrează o remarcabilă actualitate. De altfel, la sfîrşitul volumului, cei interesaţi de subiect, pot citi un studiu lămuritor semnat de Molnar Peter, membru în consiliul ştiinţific al colecţiei ‘Biblioteca Medievală”. Este totuşi de menţionat că Toma din Aquino şi-ar fi alcătuit tratatul avînd cunoştinţă de un text al lui Albert cel Mare – dascălul său – care la rîndul său ar fi consultat o” traducere latină a Eticii (nicomahică) făcută după originalul grec, de către un grup de traducători englezi, condus şi finanţat de Robert Grossteste , fost Magister Theologiae la Oxford şi devenit Episcop de Lincoln. Acest text a devenit traducerea standard a Eticii, pînă în vremea Renaşterii” O altă versiune a Eticii care circula în epocă, era o traducere arabo-latină a lui Hermann germanicul, care a terminat în 1240 versiunea latină a comentariului la Etica lui Averoes – de fapt o parafrază a textului aristotelic.
Am folosit acest titlu, ca pretext; vrem sau nu vrem, sîntem cu toţii la bordul acestei nave care se numeşte România. Navă aflată în plină furtună politică şi economică. De noi a depins felul în care ne-am ales conducătorii. Acum, depinde numai de aceştia dacă nava noastră comună, eşuează. Iar aceştia depind la rîndul lor, de sprijinul pe care noi, cu toţii, îl mai acordăm fie celor de la putere, fie celor din opoziţie.
La scufundarea navei noastre comune, nici nu vreau să mă gîndesc.
[…] Theologiae” se referă la lege şi la guvernare, iar noi am considerat problema guvernării […] Ultimele articole despre A Posted in Stiri Tags: AQUINO, despre, Guvernămînt, Toma « Spectacolul Companiei Dan […]
Am intenţionat să aduc un subiect politic actual, prin prisma unor gînditori validaţi de timp.
În urmă cu ceva timp, am mai scris cîteva „pastile” politice cu caracter vădit partizan. M-am lecuit.
Aduc problema în discuţie şi las la latitudinea fiecăruia să creadă ce vrea despre o eventuală rezolvare a situaţiei.
Şi nu se pune problema de a apela la străinătate să ne rezolve problemele noastre. NOI trebuie să facem acest lucru. Cu cît mai repede, cu atît mai bine.
dadatroll
Ar fi puţintel cam greu să-l mai pună cineva pe aquinat, PM pe undeva. A murit săracul în urmă cu muuulte sute de ani. 🙂
Pe cînd johahanis, deşi pare viu, este la fel de zglobiu ca chestia aia din păpuşoi. 🙂
Servus tibi!
Ai tu un talent formidabil,folosind texte din ganditorii vremii de a arunca nada.Desi m-am prins,inca ma zbat sa scap cu viata.Ar trebui sa procedam la fel cu totii. 🙂
servus dora !
Aproape nimic nou sub soare nu e asa ? ? 🙂
Ti-a pregatit Doina cele doua carti; trebuie numai sa-i dai adresa ta. OK ?
Este uimitor sa gasesti azi corespondente din gandirea inteleptilor din vremurile trecute.Este o interpretare spirituala asertiunea ca „politicul pleaca de la Domnul si se intoarce tot la Domnul”.E vorba de prezenta fizica,dar comportamentul fata de cum iti construiesti viata este lasat la liberul arbitru al fiecaruia – aceasta este paradigma in care ne incadram viata pamanteana. 🙂
dora
Gindirea omului de astazi, este urmarea fireasca a gindirii celor din vechime. De-asta societatile umane s-au dezvoltat diferit pe diferite continente, cel putin pina cind oamenii au intrat in interactiune.
Grecii au dezvoltat filosofia care sta la baza culturii occidentale de astazi, de la politic la economic si tehnic.
Triburile africane au dezvoltat animismul care nu a dus nicaieri.
Eschimosii au dezvooltat o societate bazata strict pe supravietuirea in acele conditii extreme.
In China unde filosofia a fost la la mare cinste, societatea a evoluat chiar mai repede decit in occident, pina la un moment dat.
Japonia are o cultura derivata din cultura chineza dar care a evoluat mai constant decit in alte parti ale lumii, pentru ca s-a pus la baza respectul nestramutat pe traditii.
samd. 🙂
tibi,
mersi mult.Eu chiar am disparut aseara la tele.M-a fascinat Nasul,iar R.Turcescu la irealitatea a boxat decisiv cu Felix.Si-a revenit la zilele lui bune.
Cum sa-i dau adresa Doinei si cum ii trimit banii?
dora
Scrii un mail la
comisiazurich@yahoo.com
unde spui numele si adresa
Si plata se face ramburs : platesti cind te prezinti la posta sa iei cartile si posta ii trimite banii prin colet.
Tare-mi place cugetarea asta a lui Toma d’Aquino:”nu se poate justifica o fapta rea facuta cu o intentie buna.
ok.Ma si duc 🙂
Nu stiu daca am reusit sa fac comanda
Nu,nu pot!Imi cere naiba stie ce acont.altfel trebuie sa rezolvam.
Bună Dora,
Am primit comanda, marţi dimineaţă coletul va fi la Cluj. La primirea coletului, pentru cele două cărţi plăteşti suma totală de 48 de lei şi un poştaş foarte simpatic mi-i aduce la firmă, deşi ar trebui să mă duc eu să-i ridic de la poştă. Norocul meu că funcţionarii de la oficiul de care aparţin mi-a citit cărţile…
Dora
Daca chiar vrei acele carti si eu iti recomand sa vrei pentru ca sunt doua carti extraordinare, incearca la telefon
0724 86 73 68 sau 0239 61 61 44 Si te intelegi cu cineva de la editura, poate chiar cu Doina. OK ? 🙂
Scuze pentru raspunsul intirziat dar am fost plecat.
POSTARE NOUA