Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 7 iunie 2010

Pentru a desluşi cartea lui Umberto Eco = Pendulul lui Foucault, sunt necesare cîteva  precizări. Redau aici de pe “forum.softpedia” cîteva explicaţii sumare despre ce înseamnă  cele zece titluri ale celor zece capitole ale cărţii sale.

„Zoharul este un comentariu kabalistic al Pentateuh-ului. Potrivit Kabbalei, Dumnezeu este izvorul şi creatorul universului dar el este infinit (Ain soph), inaccesibil, incomprehensibil, el este necunoscutul (nimicul, neantul, pentru inteligenţa noastră). Între El şi lume se interpun cele 10 Sephiroth, cu ajutorul cărora el a creat lumea. Ansamblul celor 10 Sephiroth formează omul prototip, Adam superior sau Adam etern (sau Pre-Adam), care este macrocosmosul, arhetipul intelectual al lumii materiale.
Denumirile Sephiroth-urilor sunt în ordine:
1. Coroana (Kether)
2. Înţelepciunea (Hochmah)
3. Inteligenţa (Binah)
4. Mila (Hesed)
5. Dreptatea (Geburah)
6. Frumuseţea (Tiphereth)
7. Victoria (Netzah)
8. Slava (Hod)
9. Temelia (Iesod)
10. Regatul (Malchuth)
Primele nouă sephiroth se împart în trei triade, cuprinzând fiecare două principii opuse şi un principiu de conciliere. O triadă astfel alcătuită reprezintă Balanţa Cărţii Creaţiei. Prima triadă (Kether, Hochmah, Binah), reprezintă atributele metafizice ale lui Dumnezeu , sau lumea inteligibilă, a doua triadă (Hesed, Geburah, Tiphereth) reprezintă lumea morală, iar a treia triadă (Netzah, Hod, Iesod) reprezintă lumea fizică. Ultima sephira (Malchuth) nu este altceva decât rezumatul şi ansamblul tuturor celorlalte, ea reprezentând armonia lumii.

Rolul cel mai important în această lume a sephiroth-urilor este jucat de Kether care a creat celelalte sephiroth-uri, şi prin urmare lumea întreagă. Kether este punctul primordial (fără dimensiuni şi fără nimic material), materia primordială, Faţa Sfântă, Marea Faţă, în timp ce toate celelalte sephiroth-uri nu sunt decât Mica Faţă. Sephira Kether reprezintă Voinţa lui Dumnezeu manifestată, cu excepţia cazului când Voinţa se află la Dzeu însuşi, fiind identică cu El.
Triada în care sephira Kether deţine locul de frunte reprezintă planul universului, triada lumii, următoarele 7 sephiroth sunt inferioare primelor trei, ele nefiind decât sephiroth-uri executante (ale formării).” 

Această carte stă sub semnul unei propoziţii scrise pe la începutul capitolului doi : „Nu înţelegeam ce se petrece. Planul era adevarat ? Ce absurditate, îl inventaserăm noi. Cine pusese mîna pe Belbo ? Cei din Roza-Cruce, contele de Saint-Germain, cei din Ohrana, Cavalerii templului, Asasinii ? De aici încolo totul era posibil, dat fiind că totul era neverosimil”. Cel care povesteşte cartea, este Casaubon, adica Umberto Eco în persoană. Belbo, poate fi identificat a fi Ioan Petru Culianu. Alt personaj important al cărţii, Diotallevi, poate fi identificat cu Mircea Eliade, Abulafia – computerul pare a fi expertul în Kabbalah, Moshe Idel. Alte personaje pot fi identificate mai mult sau mai puţin, cu alte personaje istorice, care au jucat un rol interesant în ultimele şapte, opt sute de ani. Această carte a fost publicată în 1988. La lansarea sa au asistat atît Moshe Idel cît şi I.P.Culianu, invitaţi special de autor. Destinul lui Belbo, a fost împlinit în persoana lui Culianu, printr-o stranie coincidenţă. Nu insist acum. Tot pentru înţelegerea acestei cărţi,  este bine să fie consultate două articole scrise de Culianu, articole pe care le-am publicat pe blog, respectiv „Umberto Eco şi biblioteca din Alexandria” şi „Eco.2. şi biblioteca din Alexandria”. Vor fi mai multe postări despre această carte. Prima care a deschis această serie, este „Pendulul lui Foucault UMBERTO ECO”. Toate articolele indicate de mine, pot fi accesate uşor din blogroll, prin opisul postarilor mele.

Read Full Post »