Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 18 iunie 2010

            “Cu un curaj nebun, mi-am oferit serviciile pentru o cercetare rapidă şi precisă. Mai bine n-aş fi promis. M-am trezit într-o mlaştină de cărţi care cuprindeau studii istorice şi bazaconii hermetice, fără să reuşesc să disting cu uşurinţă datele plauzibile de cele fantasmagorice … întîlneam nume cunoscute pe care nu mă aşteptam să le întîlnesc în compania aceea şi coincidenţe cronologice pe care mi se păruse curios să le înregistrez.

– 1645 Londra : Ashmole fondează Invisible College, de inspiraţie rozacruceană.               

– 1662 Din Invisible College ia naştere Royal Society, iar din Royal society, Masoneria.    

– 1666 Paris : Academie des Societes.                                                                                     

– 1707 Se naşte Claude-Louis de Saint-Germain, dacă e adevărat că s-a născut vreodată.  

– 1717 Crearea unei Mari Loji Londoneze.                                                                           

– 1721 … Petru cel Mare întemeiază o lojă în Rusia.                                                             

– 1730 Montesquieu, în trecere prin Londra, e iniţiat.                                                           

– 1737 Ramsay, afirma originea templieră a masoneriei. Originea Ritului Scoţian, de acum în luptă cu Marea Lojă londoneză.                                                                         

– 1738 Frederic, pe atunci prinţ moştenitor al Prusiei, este iniţiat. Va fi protectorul enciclopediştilor.                                                                                                            

– 1740 În Franţa iau naştere diferite loji …                                                                       

– 1743 Prima apariţie publică a contelui de Saint-Germain. La Lyon ia naştere gradul de Cavaler Kadosh, cel care trebuie să-i răzbune pe Templieri …                                         

– 1756 Baronul von Hund fondează Stricta Observanţă Templieră. Unii spun că este inspirată de Frederic al II-lea al Prusiei. În ea se vorbeşte pentru prima oară de Superiorii Necunoscuţi. Unii insinuează că Superiorii Necunoscuţi sunt Frederic şi Voltaire.                   

– 1758 Soseşte la Paris Sainte-Germain şi-şi oferă serviciile regelui în calitate de expert în vopsele. O frecventează pe doamna de Pompadour …                                                                

– 1760 Saint-Germain într-o ambiguă misiune diplomatică în Olanda. Trebuie să fugă, e arestat la Londra şi apoi eliberat. Dom Pernety fondează Iluminaţii din Avignon …                          

– 1762 Saint-Germain în Rusia.                                                                                            

– 1763 Casanova îl întîlneşte pe Saint-Germain în Belgia : el îşi ia numele de Surmont şi transformă o monedă în aur …  

– 1771 Ducele de Chartres, cunoscut apoi ca Philippe Egalite, devine mare maestru de Grand Orient, apoi Grand Orient de France, şi încearcă să unifice toate lojile. Rezistenţă din partea lojilor de rit scoţian …                                                                      

– 1776 Saint-Germaine, sub numele de contele de Welldone, îi prezintă proiecte chimice lui Frederic al II-lea. Ia naştere Societe des Philathetes, pentru a-i reuni pe toţi hermetiştii. Loja Neuf Soeures : aderă la ea Guillotin şi Cabannis, Voltaire Şi Franklin. Weishaupt fondează Iluminaţii din Bavaria. După unii, e iniţiat de un negustor danez, Kolmer, întors din Egipt, care ar fi misteriosul Altotas, maestrul lui Cagliostro.  

– 1778 Saint-Germain se întîlneşte la Berlin cu Dom Pernety … Stricta Observanţă Templieră cade de acord cu Grand Orient ca să fie acceptat Ritul Scoţian Rectificat. 

– 1782 Mare congres al tuturor lojilor iniţiatice la Wilhelmsbad.

– 1784 Saint-Germain moare în timp ce, în serviciul landgrafului de Hesse, punea la punct o fabrică de coloranţi.

– 1785 Cagliostro fondeaza Ritul de la Memfis, care va deveni Ritul Antic şi Primitiv de la Memfis-Miţraim … Izbucneste, manevrat de Cagliostro, scandalul Colierului Reginei. Dumas îl descrie ca pe un complot masonic pentru discreditarea monarhiei. Este suprimat ordinul iluminaţilor din Bavaria, suspectat de intrigi revoluţionare.

– 1786 Mirabeau este iniţiat de Iluminaţii din Bavaria la Berlin. Apare la Londra un manifest rozacrucian atribuit lui Cagliostro. Mirabeau le scrie o scrisoare lui Cagliostro şi Lavater …

– 1789 Începe Revoluţia Franceză. Criza lojilor în Franţa… 

– 1798 Arestarea lui Cagliostro la Roma.

– 1801 La Charleston este anunţată fondarea oficială a unui Rit Scoţian Antic şi Acceptat, cu 33 de grade.

– 1824 Document al curţii din Viena către guvernul francez : se denunţă asociaţii secrete, cum sunt Absoluţii, Independenţii, Înaltul Aşezămînt al Carbonarilor.

– 1835 Cabalistul Oettinger declară că l-a întîlnit pe Saint-Germain la Paris …

– 1868 Bakunin fondează Alianţa Internaţională a Democraţiei Socialiste, inspirată, după unii, de la Iluminaţii din Bavaria.

– 1875 Helena Petrovna Blavatsky fondează Societatea Teosofică. Apare Isis Dezvăluită.         

– 1879 Fondarea lui Societas Rosicruciana în SUA …  

– 1884 Leon al XIII-lea, prin enciclica Humanum Genus, condamnă Masoneria. Catolicii o părăsesc, iar raţionaliştii se grăbesc să intre în ea …

– 1890 Josephin Peladan îl abandoneaza pe Guaita şi fondează Rose-Croix Catholique du Temple et du Graal, proclamîndu-se Sar Merodak. Disputa dintre rozicrucienii lui Guaita şi cei ai lui Peladan se va numi războiul celor două roze …         

– 1898 Aleister Crowley iniţiat în Golden Dawn. Va fonda apoi ordinul Thelema pe cont propriu.

– 1907 Din Golden Down ia naştere Stella Matutina, la care aderă Yeats …

– 1918 Ia naştere în Germania Societatea Thule …

           Ce înseamnă toate astea ? întreabă Diotallevi. Nu mă întrebaţi pe mine. Voiaţi date ? Iată-le. Va trebui să-l consultăm pe Aglie. Pariez că nici el nu cunoaşte toate organizaţiile astea”  Amintindu-şi că de Angelis întrebase de o societate denumita TRES, cei trei conspiratori ai Planului, au adăugat această posibilă societate falsă, la coada listei, apoi o prezentară lui Aglie. Se risipeşte misterul ? Dimpotrivă !

            “Dacă ar fi vorba să definim printr-un singur cuvînt trăsătura dominantă a masoneriei franceze din secolul al XVIII-lea, unul singur ar fi potrivit : diletantism”. (Rene Le Forestier, La Franc-Maconnerie et Occultiste, Paris, Aubier, 1970,2).

             La barul Pilades, Aglie, savurînd un cognac de soi, flecăreşte generos despre Masonerie. Există certe legături între Templieri şi lojile străvechi ale meşterilor care au ridicat Templul lui Solomon. După persecuţia lor, au topit mitul răzbunării lui Hiram-arhitectul Templului  cu mitul răzbunării lui Jacque de Molay, Marele Maestru sacrificat odată cu arestarea şi executarea lor din vremea lui Filip cel Hrăpăreţ. Ritul scoţian este o invenţie franco-germană. Ce secrete avea Ramsay ? Niciunul! evident ! În Stricta Observanţă Templieră a tipului acela dubios, Hund (Ramsay) intrau Ghoete, Lessing, Mozart, Voltaire, d’Holbach, Mesmer, Cagliostro, Casanova, d’Alemmbert. Mulţi dintre cei de pe lista lui Casaubon, erau simpli aventurieri. Problema este că trebuie făcută distincţia clară dintre Ezoterism şi Ocultism. Templierii erau nişte iniţiaţi, dispuşi să moară pentru a-şi proteja secretul. Ocultistul este un exhibiţionist. Regula este că un secret iniţiatic dezvăluit, NU SERVEŞTE LA NIMIC. Apoi, intrigat, Aglie se opreşte la TRES. – De unde vine  noutatea asta ? Din ce manuscris ? – Ştiţi, lista a fost alcătuită răsfoind diverse texte, multe le-am restituit, erau numai bune de aruncat. E important ? – DELOC ne asigură Aglie. Nu am mai auzit pomenindu-se acest nume. Într-adevăr nu ştiti cine-l citează ? – Hotărît lucru, NU.

            Aglie îşi consultă ceasul şi pleacă grăbit. Casaubon, Diotallevi şi Belbo, ajung la o concluzie : “Masoneria e copertura exterioară, pretextul pentru care toţi aceşti agenţi ai unor grupuri diferite – Dumnezeu ştie unde intră paulicienii şi ierusalemiţii – se întîlnesc şi se confruntă, încercînd să-şi smulgă vreun crîmpei de secret unul altuia”. (va urma)

Read Full Post »

BULA ZILEI

 La o gospodărie apicolă vine un instructor de partid şi urlă :

 – tovarăşi, aşa nu se mai poate. Producţia scade.

 Bulă se ridică în picioare şi întreabă :

 – tovarăşe instructor, cît se ia pe un ovrei ?

 – Lasă asta Bulă. Acum vorbim de altceva, de miere, de creşterea albinelor. Statul are nevoie de valută. Ce vrei iar, tovarăşe Bulă ?

 – Cît se ia pe un ovrei care pleacă ?

 – Lasă tovarăşe. Discutăm despre creşterea albinelor. Statul are nevoie … Ce mai vrei iarăşi tovarăşe Bulă ?

 – Cîţi dolari se ia pe un ovrei care pleacă ?

 – Între opt şi zece mii de dolari, poftim. Şi acum, să discutăm despre creşterea albinelor, care lasă de dorit … Ce mai vrei tovarăşe, ce mai este ?

 – Nu putem să creştem ovrei ?

 Bonus

 – Bulă ce e tatăl tău ? – Activist de partid. – Şi mama ? – Nici ea nu munceşte.

 CITATUL ZILEI

 Muncitul din greu încă nu a omorît pe nimeni, dar de ce să rişti să fii tu primul ? EDGAR BERGEN.

 Bonus

 Dacă fiecare şi-ar vedea de treaba lui, lumea ar evolua mult mai repede. LEWIS CAROLL

Read Full Post »

            Devenit consultant al manuscriselor sosite la editura Principală – Garamond pentru Proiectul  Hermes, domnul Aglie vine cu o idee genială : nu este necesară atragerea de noi colaboratori pentru Isis Dezvăluită. Este suficient să se consulte fişierul cu toţi autorii trimişi la editura secundară – Manuzio în ultimii 20 de ani. Aceştia vor fi mai mult decît încîntati să participe, odată ce şi-au tipărit cărţile pe speze proprii. O stranie surescitare îi cuprinde pe toţi. Lucrau la construirea Planului cu implicare. Casaubon, entuziast şi fericit, mai ales că Lia îi zămislea netulburată, pruncul visat. “Diotallevi a fost de acord să intre în joc pentru că, în ceea ce-l privea, asta a fost ca o rugă. Cît despre Jacopo Belbo, am crezut că el se distrează, ca şi mine. Abia acum înţeleg că nu avea parte de o bucurie adevărată. Participa ca unul care-şi roade unghiile”. Belbo creează chiar şi un program pentru  computerul Abulafia, care să ordoneze fragmente culese aleator din manuscrise diferite şi să le combine cu banalităţi cotidiene. Rezultatul, mai mult decît surprinzător, le confirma bănuielile : Templierii au legatură cu orice.

            Aveau deci un Plan desfăşurat pe şase sute de ani, cu puncte precise de contact la fiecare 120 de ani, pentru a transmite secretele Marilor Maeştri neîntrerupt. Iar pentru o şi mai deplină ocultare, locurile erau diferite de la epocă la epocă. 1344 – Portugalia (sau Spania?); 1464 – Anglia; 1584 – Franţa; 1704 – Germania; 1824 – Bulgaria; 1944 Ierusalim. Totuşi, undeva lanţul se rupsese. “Noi ne amintim bine, totuşi, aluziile secrete la o perioadă de 120 de ani pe care fratele A…, succesorul lui D şi ultimul din cea de-a doua generaţie – care a trăit în preajma multora dintre noi – , ni l-a adresat nouă, celor din a III-a generaţie…” – Fama Fraternitas (unul din cele două manifeste ale Rosacrucienilor). O posibilă cauză a rupturii este reforma Gregoriană a calendarului din 1582, adoptată la date diferite în locuri diferite, pe parcursul a două secole ! Cele 10 zile şterse din calendar, nu au fost şterse simultan peste tot deci, Marii Maeştri, care soseau la locul de întîlnire, soseau la date diferite !

            Firesc, diferiţi Rozacrucieni se pun pe muncă să reconstituie continuitatea. Printre ei, Roger Bacon, adevăratul autor al teatrului shakesperian, în care bineînţeles, nu este vorba decît despre Marele Plan! În Franţa, bibliotecarul lui Richelieu, scrie “Instructions a la France sur la verite de l’istoire des Freres de la Rose-Croix”. De aici încolo, Umberto Eco ne ia de mînă şi ne poartă pe cărările nebătătorite ale istoriei. Istoria ca o padure deasă, unde un soare nezărit alungă umbrele nelimpezi şi iese strălucitor din loc în loc, în rarele poieni ale cunoaşterii depline. Este întîmplător faptul că acum începe să se răspîndească învăţătura cabalistică a lui Luria ? NU. Este întîmplător faptul că acum au  loc importante descoperiri cartografice ? NU. Este adevărat ca Roger Bacon a murit ? NU se ştie. Nimeni NU i-a văzut cadavrul. A luat el identitatea contelui de Saint-Germain?

      Dar Jacopo Belbo, “pus în faţa posibilităţii de a combina fragmente dintr-o istorie a altcuiva, regăsea treptat impulsul de a o scrie, în formă narativă, pe a lui proprie”. Pînă atunci, Casaubon …

Read Full Post »