CITATELE ZILEI

 

Au trecut 15 ani de cînd Emil Cioran a rămas în amintirea noastră, numai prin cărţile pe care le-a scris. Astăzi, onorabilul BULĂ este invitat numai să asiste, la citate culese din gîndirea lui Cioran (de pe Wikipedia).

• Între o palmă şi o jignire, suportăm întotdeauna mai bine palma. – Ecartèlement
• Cred în salvarea umanităţii, în viitorul cianurii… – Syllogismes de l’amertume
• E lucru de mirare că perspectiva de a avea un biograf n-a făcut pe nimeni să renunţe la a avea o viaţă. – Syllogismes de l’amertume
• Toate apele au culoarea înecului. – Syllogismes de l’amertume
• Singurătatea nu te învaţă că eşti singur, ci singurul. – Amurgul gândurilor
• Speranţa e o virtute a sclavilor. – Précis de décomposition
• Este evident că Dumnezeu era o soluţie şi că nu vom mai găsi niciodată o alta la fel de satisfăcătoare. – Cahiers
• Obiecţie împotriva ştiinţei: această lume nu merită să fie cunoscută. – Syllogismes de l’amertume
• Suntem toţi nişte farseuri: supravieţuim problemelor noastre. – Syllogismes de l’amertume
• Nu scrii pentru că ai ceva de spus, ci pentru că vrei să spui ceva. – Ecartèlement
• Gânditorul de primă mână meditează asupra lucrurilor; ceilalţi, asupra problemelor. – De l’inconvénient d’être né
• N-ar trebui să scriem cărţi decât pentru a spune în ele lucruri pe care n-am îndrăzni să le mărturisim nimănui. – De l’inconvénient d’être né
• La Zoo. Toate animalele au o ţinută decentă, cu excepţia maimuţelor. Simţi că omul e pe-aproape. – Ecartèlement
• Să fi comis toate crimele, cu excepţia aceleia de a fi tată. – De l’inconvénient d’être né
• Dacă am putea să ne vedem cu ochii celorlalţi, am dispărea într-o clipită. – De l’inconvénient d’être né
• O civilizaţie începe să decadă în momentul în care viaţa devine unica ei obsesie.
• Vin dintr-un colţ de Europă unde efuziunile, lipsa de reţinere, confesiunea, mărturisirea imediată, nepoftită, impudică sunt de rigoare, unde toţi ştiu totul despre toată lumea, unde viaţa în comun se reduce la o spovedanie publică, unde secretul este de neimaginat, iar volubilitatea frizează delirul.[3]
• Mărturisesc că am privit cândva ca pe-o ruşine apartenenţa la un popor oarecare, la o colectivitate de învinşi, cu origini asupra cărora nicio iluzie nu-mi era permisă. – Ispita de a exista
• Opinii, da; convingeri, nu. Acesta e punctul de plecare al mândriei intelectuale. – Aveux et anathèmes
• Nu are convingeri decât acela care n-a aprofundat nimic. – De l’inconvénient d’être né
• Nu merită să te sinucizi, deoarece o faci întotdeauna prea târziu. – Syllogismes de l’amertume

Read Full Post »

Pendulul .9. lui Foucault – Umberto Eco

            Casaubon reia şirul istorisirii sale. “În zilele care urmară am neglijat Planul. Sarcina Liei se apropia de termen şi eu stăteam cu ea cît puteam mai mult”. Sigur că ulterior, Casaubon a înţeles ce era de înţeles de la bun început : acesta este singurul mister al lumii, taina tainelor stă în pîntecul femeii iubite care este pe cale să perpetueze  viaţa sa şi pe a ta, printr-o nouă viaţă, o nouă frumuseţe a lumii, denumită în arborele sefirotic TIPHERETH. Dar nu, spune Casaubon înciudat, “noi, – sardonicii – voiam să ne jucăm de-a v-aţi ascunselea cu diabolicii, arătîndu-le că, dacă era vorba de complot cosmic, noi ştiam să inventam unul care mai cosmic de atît, nici că putea fi”.

            Din joacă în joacă, din deducţie în deducţie, trio-ul nostru desluşeşte în ce constase puterea secretă a Templierilor : descoperisera Omphalos-ul, Umbilicus Telurris, Centrul Lumii, Originea Mecanismului. Iar Filip cel Frumos – Hrăpăreţul tocmai la acest lucru rîvnea. De aici torturile insistente la care fuseseră supuţi Templierii. Vorbiseră ? Mister ! La ce slujea Omphalosul ? Simplu : “Faptul că posezi staţia aceea îţi dă putinţa de a prevedea ploile şi seceta, de a dezlănţui uragane, taifunuri, cutremure …(cu siguranţă Atlantida a dispărut din cauza unui experiment dus prea departe) … E altceva decît bomba atomică; asta face rău şi celui care o lansează”. Cu alte cuvinte, poţi să remodelezi pamîntul, să provoci schimbări climaterice, să şantajezi orice guvern vrei, să provoci căderea burselor, să manipulezi tot ce poate fi manipulat şi să elimini tot ce nu ţi se supune. Preschimbarea metalelor în aur fusese o joacă de copii. Ce-i oprise pe Templieri ca să-şi pună puterea la lucru ? Înţeleseseră că trebuiau sa aştepte şase sute de ani pînă ce dezvoltarea tehnologică să le poată sluji, intenţiile. Trebuiau să transmită din generaţie în generaţie acest teribil secret : locul unde se găseşte Umbilicus Telluris.

            Da, dar cum ? Computerul-Abulafia consultat, le dă un răspuns pe măsura : “Guillaume Postel moare în 1581. Bacon e viconte de Saint-Albans.La Conservatoire se află PENDULUL LUI FOUCAULT”. De ce nu au folosit o simplă hartă ? Cine ştie cum era cartografia pe vremea aceea, renunţă la întrebare. Sigur că exista un document, dar acesta trebuie să fi fost încifrat după metoda lui Trithemius, iar mişcarea pendulului, combinată cu o rază de soare, într-o anumită zi, ar fi trebuit să indice cu precizie locul.

            Pare simplu, dar de fapt este teribil de complicat. Unde trebuie plasat pendulul ? Se ştie că acelaşi pendul funcţionează diferit în diferite locuri ale lumii. Apoi, să nu uităm că întotdeauna oamenii au avut o predilecţie ciudată pentru catacombe, subterane, peşteri, locuri care promit doze masive de mister; locuri în care conspiratorii s-au simţit mai bine decît oriunde.

            Aveau să apară scriitori de sf. SF ? Nici vorbă de aşa ceva, spune Eco. Jules Verne nu face decît să le deschidă ochii oamenilor şi să le arate ce au de făcut !  Trioul nostru scormoneşte munţii de manuscrise. “Eu mă obişnuiam, Diotallevi se corupea, Belbo se convertea. Dar toţi eram pe cale să ne pierdem acea lumină intelectuală ce ne ajută întotdeauna să distingem asemănătorul de identic, metafora de lucruri spune Casaubon”. Se pare că primii care au înţeles cum ar fi putut fi reconstituită harta care aşezată sub Pendul, ar fi indicat LOCUL, şi anume pe cale combinatorică, calculul factorial din Sefer Yetzirah, au fost iezuitii.

            Este de ajuns să vedem ce putere imensa căpătaseră aceştia. De ce a fost înfrint de exemplu Napoleon ? Aşa au decis iezuiţii. Etcetera. Eco se distrează cu cititorul plimbîndu-l prin cele mai neaşteptate momente ale istoriei, încercînd să ne convingă de diverse teorii. Cum un cititor obişnuit nu ştie atîta istorie şi teologie, încît să îl confirme sau infirme, este bine să  citim aceste lucruri, elucubraţii vizibile amestecate cu adevăruri (orice o fi acela un adevăr!), este bine să le citim deci, cu zîmbetul pe buze, adică aşa cum cred eu că le-a şi scris Eco.    

            Tot lucrînd la Planul acesta acaparator, Belbo devine din ce în ce mai însingurat, vine şi revine cu diverse versiuni, munceşte îndîrjit. Diotallevi începe să acuze o suferinţă de stomac stranie, iar Lia, îl convinge le Casaubon să plece împreună cu copilul într-o mică vacanţă. – Pînă una alta ce ştiţi voi cu adevărat ? Nu ştiţi decît ce v-a spus excrocul acela, şi ce citiţi prin manuscrisele unor săriţi de pe fix care inventează mistere. Pot să văd şi eu biletul acela pe care vi l-a lasat Colonelul Excroc Ardenti ? Şi spune Lia cu mult bun simţ : “Planul vostru e plin de secrete pentru că e plin de contradicţii. De aceea ai putea găsi mii de inşi neliniştiţi dispuşi să se recunoască în ele … Lumea nu l-a crezut pe Semmelweis care le spunea medicilor să se spele pe mîini …Spunea lucruri prea simple. Oamenii îl cred pe cel ce vinde loţiunea care face părul să crească”. Asta au făcut cei trei ? Au făcut un Plan complet fals ? Vom vedea.

Read Full Post »

Citatul lui BULĂ

BULA ZILEI 

 – Domnişoară, de ce eşti îngîndurată ?

– Nu sînt îngîndurată. Aşa e felul meu !

– Suntem împreună de un sfert de oră şi n-ai spus un cuvînt.

– Dacă n-am nimic de zis !

– Cum ? Dumneata cînd n-ai nimic de spus, nu vorbeşti ?

– Niciodată !

– Domnişoară, vrei să fii soţia mea ?

 CITATELE ZILEI

 Înaintea televiziunii, oamenii nu ştiau cum arată o durere de cap.     D. FIELDS

La televizor, trebuie să apari nu să te uiţi.    NOEL COWARD

 Televiziunea a încăput în totalitate pe mîna unor barbari semiarticulaţi care nu ştiu să citească nici ceea ce au scris ei inşişi pe prompter.     WILIAM RUSHTON

Read Full Post »