Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 3 iulie 2010

CITATE

Democraţia este o credinţă jalnică în înţelepciunea colectivă a ignoranţei individuale. H.L. MENCKEN

Este adevărat că libertatea este preţioasă – atît de preţioasă că trebuie raţionalizată atent. V.I. LENIN

Politica este arta de a alege între dezastruos şi nedigerabil. JOHN KENNETH GALBRAITH

Funcţia socialismului este să ridice suferinţa la un nivel superior. NORMAN MAILER.

Atrage-i pe toţi proştii de partea ta şi poţi să fii ales oriunde. FRANK DANE

Read Full Post »

Cuvînt  înainte la BUSHIDO / Inazo Nitobe

             Lucrarea de faţă reprezintă o încercare de a dezvălui una din minunatele feţe ale sufletului japonez. Nu ştim de unde a venit acest popor în ţara WA (denumire dată arhipelagului nipon de vechii istorici coreeni şi chinezi). Să fi vernit din insulele sudului ca o ramură a rasei malaeze sau din continentul asiatic ca un membru al marii familii mongole ? Antropologia şi lingvistica n-au dat pînă în prezent un răspuns decisiv.

            Cert este că strămoşii lui s-au înstăpînit peste cele peste patru mii de insule, din timpuri preistorice; şi-au durat cu “dîrzenia de bronz” a caracterului lor o lume în care şi-au plantat cireşii, templul şi căminul, pe un pămînt bîntuit de taifunuri, zguduit de cutremure, învăpăiat de vulcani, şi au dat lumii, prin urmaşii lor, o civilizaţie care ne stîrneşte admiraţia.

            Din rîndul acestor fii ai soarelui s-au ivit samuraii. Samuraii reprezintă o clasă sau o castă de războinici întemeiată pe la sfîrşitul secolului al XII-lea, în plin feudalism medieval, într-o perioadă de început a shogunatului Kamakura. Selecţia samurailor se făcea pe criterii severe privind calităţile fizice şi sufleteşti ale luptătorului.

            Bushido, codul principiilor morale ale acestor cavaleri, explicita în concept aceste “table ale legii” care preexistau în inimile lor. Sursele acestui cod sunt profund religioase : shintoismul şi budismul Zen.

            Disciplinele fizice : scrima (ken-jiu-tsu), tragerea cu arcul (kiu-jiu-tsu), judo, jiu-jitsu, mînuirea evantaiului de fier de război (tes-sen), aruncarea suliţei (nagotana), au fost transformate de maeştrii de luptă, adepţi ai budismului Zen, în discipline ale spiritului menite să dezvolte în discipol voinţa, puterea de concentrare şi stăpînirea de sine. Sabia, sufletul samuraiului, era un lucru spiritual.

            Războinicii care dovedeau însuşiri superioare erau iniţiaţi în tehnicile ezoterice ale acestor discipline, tehnicile de luptă devenind totodată mijloace de desăvîrşire interioară şi căi ce duc la iluminare (satori).

            Samuraiul ducea o viaţă simplă şi sobră, ascetică şi care semăna mult cu cea a călugărilor, unii luptători chiar îmbrăcau rasa de călugăr peste armură şi îşi rădeau capul.

            Învăţăturile religioase şi preceptele înţelepţilor chinezi le-au substanţializat sufletul în care împăcarea cu soarta, detaşarea de cele lumeşti, seninătatea în faţa morţii, dragostea de glie, pietatea filială, devotamentul pentru Daimyo sau Shogun, se învederează ca sublimul rod.

            Raţiunea de a fi a samuraiului, era de a suferi pentru binele altuia şi crezul lui se traducea, în ultimă analiză, în supremul gest : acela de a muri pentru altul, a fi credincios celui pe care îl slujeşte pînă la moarte, şi mai mult, a-l  “urma în moarte” /junshi).

            Nu putem să nu simţim în aceasta măreţia “sufletului japonez (Yamato Damashi), suflet pe care îl pot exprima atît de fericit gingaşa floare de cireş şi teribila moarte de samurai.

#

            Inazo Nitobe a fost profesor la Universitatea din Tokyo şi delegat al Japoniei la Liga Naţiunilor. Cartea sa, Bushido – The soul of Japan, publicată pentru prima oară la New York, în anul 1904, a cunoscut zeci de ediţii în numeroase limbi.  Antoniu Şerban

Blogul zilei  http://cuvinteledincarti.wordpress.com/

Read Full Post »