Ceremonialul de mare spectacol, precedat de Legatul Steagului şi urmat de Spargerea Caluşului, în care zeul Calus petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin, ceata caluşarilor, în săptămîna Rusaliilor este cunoscut sub numele de Caluşari …
Ceata, formată din 9-11 membri şi organizată ierarhic, era condusă de un vătaf (stareţ) căruia toţi îi erau supuşi. Un alt personaj important al cetei era „mutul” : mascat, în timpul dansurilor Căluşarilor, el îi penaliza pe cei care greşeau şi executau tot felul de gesturi comice, adesea obscene; mutul însa nu dansa …
Ceremonialul cuprinde practici şi formule magice, dansuri şi acte rituale executate de o ceată masculină strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Caluşari de rînd. Starea euforică şi coeziunea mistică între participanţi, legaţi prin jurămînt de credinţă şi complicate rituri de consacrare, sunt obţinute prin executarea pînă la epuizare fizică şi psihică, a dansurilor sacre după melodii de joc cîntate de lăutari. În timpul depunerii jurămîntului era interzisă prezenţa persoanelor din afara grupului, fapt ce susţine caracterul ezoteric al cetei de Căluşari. Muzicanţii nu fac parte din ceată şi, ca urmare, nu depun jurămînt de credinţă în faţa Mutului şi Vătafului …
Vindecarea persoanelor „luate din Rusalii”, „luate din Calu;” etc. prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut spartă cu băţul de Mut sau Vătaf, de la puiul de găină sacrificat sau de la căluşarul supus unei morţi rituale, numită Doborîrea căluşarilor, la omul bolnav …
Jocul Căluşarilor a ajuns omogen (în ciuda variantelor sale) şi cu adevărat evidentă este originea lui magică, el reprezentînd în primul rînd un ceremonial de magie profilactică împotriva bolilor aduse de Iele, fapt confirmat de acea stranie conspiraţie a muţeniei, a păstrării unui secret medical şi a unui incognito pentru ceata de dansatori …
Mircea Eliade scrie însă că obiceiul înfigerii unui craniu de cal în parul porţii, spre a alunga Ielele de lîngă casă, ar atesta parţial prezenţa ritualică a calului în jocul căluşarilor …
Sursa
POSTARE NOUĂ
😀
Chestiile spuse de tine aici merită transformate într-o postare !
Că bine le mai zici şi maaare adevăr ai grăit. TKS !
Tibi, salut!
Unghiul tău de vedere este interpretabil.
Când vezi postul mare între două ospăţuri decente şi consecutive, ziua se face cât săptămâna. 🙂
Mitul jucăuş al căluşarilor, din vremea căluşului, a suferit modificări genetice, apucături morfologice şi molfologice, iar acum ne mândrim cu (r)evoluţia spectacolului cabalin, potcoave de cai vii şi enigme neelucidate, cum ar fi: „da’ cu calul ce-ai avut?” şi „ce-ai pierdut?”.
1. Mita şi atracţia ei mi(s)tică.
„Coeziunea mi(s)tică între participanţi legaţi prin jurămînt de credinţă şi complic(it)ate, rituri de consacrare, sunt obţinute prin executarea pînă la epuizare fizică şi psihică a dansurilor sacre” de acumulare a prosperităţii, (ne)justificată şi prezumată prin constituţie ca fiind legală cu orice preţ.
Acum se joacă atât de cinstit, încât o asemena găselniţă divină putem să i-o spunem lui Mutu.
2. Căluş eliberat de căluşarii trecători.
Căluşul şi-a pierdut rolul; acum lătrăm de mai multe ori la lună, în timp ce căluşarii trec caravana jocului de-a ţara-n dans.
„Vindecarea persoanelor… prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut spartă cu băţul de Mutu sau Vătafu, de la puiul de găină sacrificat (la Cornu) sau de la căluşarul supus unei morţi rituale” acum se mai ţine ca râia de omul sănătos.
3. Profilaxia, frecţie la un craniu cu limbă de lemn.
În prezent avem „ceremonial de magie profilactică împotriva bolilor aduse” de (I)ele, lepre pe alese, însă nu avem niciun tratament profilactic, pentru că „obiceiul înfigerii unui craniu de cal în parul porţii” nu mai are loc după ce au furat parii, au deschis larg porţile tâlhăriei la jaful mare, iar craniul de călău sărac e încă viu, cinstit şi n-are tragere de inimă să meargă înainte decât cu partea ţestoasă.
Salut, tocmai am scris şi eu pe blog un eseu detaliat legat de ritualul Căluşarilor. Poate interesează: http://mindporn.org/varia-et-curiosa/calusarii-rit-mit-si-desacralizare/
Salut Bogdan!
Am văzut. Foarte bună postarea, felicitări!