– În cea de a nouăsprezecea săptămînă a sarcinii, fătul are 22 de centimetri, (număr cu însemnătate cabalistică) este deja format, iar sexul viitorului copil este perfect conturat.
– In Evanghelia după Ioan, capitolul al nouăsprezecelea este capitolul în care sunt descrise patimile lui Christos, începînd cu biciuirea, judecata, osîndirea, crucificarea şi pînă la punerea în mormînt.
– Un aranjament floral compus din nouăsprezece trandafiri roşii este cel mai indicat cadou pentru cineva foarte drag, cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale.
– În Sepher Yetzirah, a nouăsprezecea cale, este numită înteligenţa secretului sau a tuturor lucrărilor spirituale. Influxul pe care ea îl primeşte vine de la Binecuvîntarea nespus de înaltă şi de la slava supremă.
Este vreo legătură între semnificaţia atribuită de Maestrul Eliade numărului 19 şi aceste semnificaţii de mai sus ? Nu ştiu dar, cîteva coincidenţe dau de gîndit. Serdaru şi Niculina îşi fac apariţia aproximativ în momentul în care Maestrul Palade, tocmai îşi reamintea de faptul că pe vremuri, încercase să facă o paralela între Orfeu şi Isus. Amîndoi înfruntaseră moartea, în numele iubirii.
Deşi fătul pluteşte în lichidul amniotic, deja pieptul său mimează respiraţia. Acest lucru, chiar pare interesant. În primul rînd, este de remarcat că Serdaru, este instructor de înot. Apoi, legenda din care este inspirată pantomima jucată de Niculina în faţa Maestrului, este legenda lui Matsyendranath, cel nenăscut din femeie, cel despre care legenda spune, că a fost creat dintr-un peşte; semnificaţia peştelui, se cunoaşte. Accentul este pus, pe legendarul Matsyendranath, creator al Hatha-Yoga.
Mare parte din tehnica predată la şcoala lui Ieronim, se bazează pe autosugestie, perfecţiunea fiind de atins numai dacă subiectul respectiv reuşeşte să intre în rolul unei fiinţe care atinge perfecţiunea.
Semnificaţia celor 19 trandafiri dăruiţi de Paşte este evidentă : secretarul şi soţia sa, urmează să dea naştere noii generaţii de copii, pentru care libertatea absolută va fi chiar preţul supravieţuirii.
“ De cîteva minute tăcea absent, cu privirile pierdute pe fereastră. Am închis carnetul şi l-am băgat în buzunar”.
Încă de la început, cartea destăinuie intenţia autorului : secretarul consemnează spusele Maestrului, deşi acesta priveşte absent, pe fereastră. Absenţa este cred eu, semnificantul sustragerii din timp, pe o fereastră temporală. Apoi. Titlul romanului de mare succes al Maestrului care se tot reedita, în timp ce toată lumea aştepta o continuare, se numea Roata Morii. Este prea evident ce semnifică.
Bucătăreasa Maestrului, era specialistă în omletă, adică hrana preparată din elemetele primordiale ale vieţii. Tot ea, este şi prima care dispare. O dispariţie banală, pentru o idilă banală, dar care deschide seria de momente pline de tensiune. Şi Niculina şi Serdaru, sunt în aparenţă orfani. Ambii îşi caută tatăl. Acest lucru poate semnifica inclusiv faptul că omenirea, îşi caută asiduu rădăcinile.
Cel care îl conduce pe secretar în tabăra de teatru, este asemuit Mutului din jocul Caluşarilor, adică cel care menţine disciplina si aplică pedepse. În carte, băiatul numărului Doi, avea un rol de jucat în lupta politică. Prin neimplicarea sa, lucrurile au intrat oarecum pe un făgaş normal. Aşteptarea celor 243 de zile a celor doi tineri de pînă la întîlnirea cu Maestrul are tot o semnificaţie cabalistică; 243 reprezentînd abstracţiunea.
Toată trupa lui Ieronim stăpîneşte arta de a-şi modifica înfăţişarea, fiecare dintre ei putînd deveni de nerecunoscut, chiar vîrsta fiind ocultată adesea. De mare importanţă este de asemeni, faptul că întreaga lume este asemuită unei gigantce scene de teatru, or se ştie bine că atunci cînd mai marii lumii în calitate de regizori au comis erori, lumea a fost paralizată perioade îndelungate pînă la găsirea unui remediu. De aici, paralizia şi vindecarea lui Ieronim.
În definitiv, acesta este idealul omenirii de cînd se ştie : libertatea absolută. Se poate ajunge la ea ? Nu ştiu dar, Maestrul sugerează o cale. Rămîne ca fiecare dintre noi, să-şi descopere calea personală.. Maestrul nu destăinuie ce văzuse pe fereastră în noapte aceea de Craciun,(noaptea naşterii Mîntuitorului) cînd împreună cu actriţa-Euridice îl concepuse pe Laurian Serdaru. Nici nu este nevoie să ne spună. Era prea evident ca să vedem : abia după ce a ieşit din amnezie, a înţeles Maestrul ce văzuse : calea către mîntuire. Pentru că aşa cum însuşi Eliade spunea, sacrul este ascuns în cele mai profane lucruri. De ce 19 trandafiri ?
tibi,
m-am speriat degeaba din cauza supararii afisate de tine acum cateva zile.
Am citit din urma comentariile ,am intrat si la raho sa ma dumiresc ce tenebre ti-au tulburat sufletul tau nobil.
Lasa-l pe Z si pe cei asemenea lui….,nu merita !Preocuparile tale intelectuale ti-au creat un statut special ,demn de toata stima si consideratia. Ai reusit sa starnesti interes si pasiune pentru carti valoroase,pentru autori consacrati din literatura nationala si universala.
Trebuie sa recunosc ca, nu reusesc de fiecare data sa inteleg intregul mesaj transmis de autor.Este si cazul acestui roman -parabola „19 trandafiri”,inscrisa in hermeneutica literara cu perceperea problemelor existentiale si altfel decat senzorial.
Ma incita subiectul ,motiv suficient pentru a cauta si citi cartea.
TKS,tibi! 😆
Mulţumesc dora,
Am mai spus : singurul individ pe care mă supăr cu adevărat, sînt eu. 🙂 Din diverse motive dar, nu insist acum.
Deşi nu credeam că voi face aşa ceva, pe Z şi pe dasaunu, i-am banat. Nu insist pe motive, le-am mai explicat.
În rest, ce pot să spun ? Blogul meu este descris limpede : lecturi, păreri şi atitudini. Respectiv invit la lectura unor cărţi, am uneori atitudine faţă de ceea ce trăim noi toţi şi invit la păreri.
Mă bucur foarte tare dacă măcar uneori, reuşesc să stîrnesc interesul pentru o carte care mie îmi spune ceva.
Nu dau verdicte ci, invit la discuţie.
tibi,
mereu lasi libertate deplina discutiilor.
De preferat ar fi sa ne pronuntam in cunostinta de cauza…..dar,nu este intotdeauna posibil.
Tu poti fi multumit ca ai multi vizitatori si comentatori fideli care-ti apreciaza efortul si asa cum se defineste blogul tau,aici e loc pentru schimburi de opinii,adoptarea de atitudini vis-a-vis de de cele mai neasteptate probleme existentiale.
dora
Mi se pare firesc să las discuţiile să zburde liber 🙂
Problema mea, este alta : simt cumva difuz, că ceea ce fac eu pe acest blog, este foarte bine receptat de foarte mulţi dintre cititorii tăcuţi, dar irită foarte tare pe alţi cititori. Nu ştiu de ce. În fine, asta E.
Probabil că pun prea multe probleme existenţiale de substanţă, la care nimeni nu are chef să răspundă.
Dar, ce ştiu eu ? Ştiu că nu ştiu nimic. 🙂
Vorbesti de carcotasi?
Daca asta le e „meseria”,tot n-ai ce le face.Se dau importanti ca sa fie si ei bagati in seama.Cei din aceasta categorie nu se simt in largul lor daca nu scormonesc in laturi,ca sa nu spun altfel.Sunt ahtiati dupa mirosuri pestilentiale.
N-o lua totusi in tragic! Nu suntem tot timpul dispusi sa atacam subiecte grave,important ramane sa pastram o atitudine decenta In caz contrar,tu, gazda fiind , poti aplica masurile de rigoare. 🙂
Ai dreptate dora. 🙂
tibi,servus!
Am fost aseara un pic prea moralizatoare.Am vrut sa-ti readuc zambetul pe buze.
In ultima vreme prea esti incruntat…sau poate numai trist si dezamagit?Mi-am propus de fiecare data cand constat o asemenea stare sa-ti insuflu un dram de optimism,din cat mai dispun si eu. 😆
servus dora !
Nici eu nu prea mai ştiu cum sînt. Probabil că sînt obosit peste măsură. Îmi lipseşte vacanţa. Îmi lipseşte o călătorie eliberatoare de stres.
Mulţumesc dora pentru optimismul pe care mi-l transmiţi cu generozitate. 🙂 Am să mi-l însuşesc.
Atunci asta-i remediul:o vacanta binefacatoare prin locurile pe care le-ai colindat si indragit ,insuflandu-ne si noua dorul de aventura prin locuri neublate.
Dupa un efort intelectual de mai multe luni chiar meriti o iesire in necunoscut.Cred ca si tiberiusa isi doreste. 😆
Uşor de spus, mai complicat de făcut. Tocmai din cauza problemelor de la serviciu ale soţiei încă mai stăm p-acilişa în loc să merem la hoinăreală. 😆
Foarte frumoasa incheiere a discutiilor legate de romanul lui Mircea Eliade. Semnificatiile cifrei 19 merita sa fie studiate cu atentie. Propun si eu o posibila semnificatie, pornind de la numerologie. In numerologie conteaza cifrele de la 1 la 9. Sigur in interpretarile ulterioare sunt admise si combinatiile si chiar zero isi are valoarea lui. Dar se poreste de la acest numar limitat de cifre: unu inseamna inceputul si noua sfarsitul adica alfa si omega, trecutul si prezentul, evolutia, calea spre perfectiune, trecerea progresiva de la vointa si actiune la cunoastere si intelegere. Inca odata ne inclinam spiritual vorbind in fata imensei puteri de patrudere a filozofului Mircea Eliade. Astept cu nerabdare urmatoarea carte pe care o vei alege spre discutie.
Mulţumesc Dana
Am mai găsit pe internet interpretări cu referire la istoria noastră de atunci. Am crezut de cuviinţă să ies puţin din acest fel de interpretare. Mai aveam şi alte chestii de spus dar, cred deja că este destul. Aşa cum remarca inclusiv Culianu în interpretarea sa la acest roman, sunt posibile şi alte nenumărate modalităţi de interpretare. Şi asta este valabil pentru orice carte, cred.
Foarte interesantă explicaţia găsită de tine !!! Nu ştiu mare lucru despre numerologie, momentan îmi mai arunc cîte o privire prin Sepher Yetzirah şi prin Zohar, dar nu mă încumet să-mi dau cu părerea.
Momentan citesc o altă carte interesantă, „Fata din Nazaret” de Petru Popescu, apărută la editura Curtea Veche. O să scriu despre ea, peste două sau trei zile.
Se adaugă și semnificația anului: 1938 care apare în nuvelă.
19(19×2), 1+9+3+8=22.
Mulţumesc pentru coment.
La această posibilă semnificaţie a lui 22 nu mă gîndisem.
Da…da…Interesanta expunere…si frumoase comentarii !
De ce 19 ?….poate ca este vorba de chakre…flori energetige cu petale de lumina….7 principale si 12 ”secundare”…ce se gasesc in OM.
Caut si eu raspunsul,si cu siguranta il voi gasi,insa dupa ce voi reciti,inregistra audio,si asculta aceasta nuvela ,de mai multe ori.
Exista un cod pentru descifrarea ”prozei fantastice”,pe care Mircea Eliade l-a ascuns in ”Tinerete fara de tinerete”.
Ca orice problemă care se respectă, şi aceasta se regăseşte pe drumul rezolvării sale, cu interogaţie cu tot. Cine are nevoie de răspunsuri definitive? Ştim noi cine. 🙂
Am gasit raspunsul.
Nuvela este de inspiratie orfica….si….Si nu se poate vorbi despre orfism fara sa amintim de Pythagora.
Foarte pe scurt….nu ma explic, nu ma justific….
ARMONIA;
.
Natura armonica a Universului se afla in coincidenta dintre ciclul de 12 cvinte si cele 7 octave,sau altfel spus ; armonia intre 12 Zei si 7 Planete. Relatia armonica dintre 12 si 7 poate a fi vazuta ca un imens buchet de 19 trandafiri rosii cu tijele foarte lungi.
Pythagora ,studiind vibratia corzilor, a descoperit ca….rezonantza nu e perfecta….pentru ca cele 12 cvinte sunt un pic mai ”inalte” de cat cele 7 octave.
Aceasta mica diferenta se numeste….cOMma….Aceasta fisura este EXTRAORDINAR DE IMPORTANTA ! ! !, fiindca prin ea sufletul poate sa transceada, sa se Elibereze, sau sa ….coboare.
Apoi trandafirul este una dintre florile ce decoreaza patul nuptial, in Drama Sacra de la Eleusis, unde ; ”CEA PUTERNICA IL VA NASTE PE CEL PUTERNIC ” (contopirea Sacra intre Zeus si Demeter pentru a face sa renasca Dionysos ).
.
Sa revin la nuvela lui M.Eliade si la o alta intrebare. Cine este tanarul,de 17 sau 18 ani, care ,la sfarsitul povestirii, aduce buchetul de trandafiri ?
-Pandele ?
-Laurian?
-Ieronim ?
-Un Zeu…un Hierofant,un Initiat in Mistere…..?
Interesantă explicaţie, mulţumesc.
La întrebarea aceea nu ştiu să răspund. Mai degrabă, un iniţiat.