Am fost la biserică, am ascultat slujba şi litania pomelnicelor celor care nu mai sunt printre noi, am împărţit pomeni celor vii – săraci sau nu – care au vrut să le primescă întru pomenirea celor duşi dintre noi. Am ostoit jelania celor plecaţi, i-am ospătat pe cei care mai sunt dispuşi să înţeleagă că cei vii, sunt urmaşii celor morţi…
Jalea rămîne. Şi durerea. Şi întristarea. Şi perspectiva vidului ce ne va absorbi… Săraci sau nu, deştepţi sau nu, inteligenţi sau numai ticăloşi, rămîne să ne împărţim această lume, aşa cum vom putea…
Doru Stanculescu – Ai, hai
N-a stii nimeni ca m-am dus
Numa’ or vedea ca nu-s
Sus e cerul, larga-i lumea
Bine c-a-nfrunzit padurea
Hai, hai, haidi, hai, dihai, dihai
Pe sub flori ma leganai
Haidi, hai, dihai
Sus e cerul, larga-i lumea
N-a sti nimeni ca m-am dus
Bine c-a-nfrunzit padurea
Numai or vedea ca nu-s
Hai, hai, haidi, hai, dihai, dihai
Pe sub flori ma leganai
Haidi, hai, dihaï.
#
Şi
În rest, uneori, tăcere…
Am recitit poezii pe care le uitasem, am citit poezii pe care nu le știam..am ascultat lumea. Ca teatru.
În faţa stimulilor nefireşti pe care îi receptez de la lumea actuală înconjurătoare, încep să devin, autist…
Mulţumesc Sorina, mulţumesc !