„În urma scandalului „meditației transcendentale”, „afacere” barocă instrumentalizată de puterea comunistă pentru a compromite intelectualitatea vremii, este „exilat” la Tescani și i se ia dreptul de semnătură” (Wikipedia). Condamnat la solitudine, Andrei Pleşu meditează, face plimbări, scrie. Din această experienţă se va naşte o bijuterie de carte, Jurnalul de la Tescani.
Celor care nu au prea multă vreme la dispoziţie, le ofer cîteva fragmente, AICI. Cei care vor să ştie cîte ceva despre Tescani, pot citi un splendid articol, AICI. Iar cei care dispun măcar de o zi întreagă şi încă nu au citit cartea, o pot găsi on-line, AICI. Merită!
Preiau un scurt „moft de la Tescani” şi îl dedic bloggerilor : „ – Semeni cu Balzac. – Mă simt Honoré”. 🙂
###
Blogul zilei : http://desydemeter.wordpress.com/
Tiberiuorasanu's Blog 
abia aştept să o citesc, dar cred că voi merge s-o cumpăr, nu prea-mi place să citesc pe computer. mda, nu sunt modernă. 🙂
Nici mie nu îmi place e-bookul.
Simt nevoia de a pipăi pagina tipărită dar, dacă nu am încotro, citesc şi în acest format.
Cred totuşi, că nu e prea departe vremea în care cartea tipărită, va deveni o raritate.
Și eu am preluat niște mofturi aici: 🙂 http://ellamyway.wordpress.com/2014/08/06/mofturi-la-tescani/