Un vis ne otraveste cand dormim.
Un gand ne pangareste-apoi trezia.
Totuna-i de simtim sau de gandim
De plangem sau de stim ce-i cu bucuria.
Oricata bucurie sau dureri
Ne-asteapte-fara capat e cararea Suntem ca norii iuti, lunecatori,
Ce-n valuie, la miezul noptii, luna:
Oclipa trec, semeti, stralucitori
Si pier in bezna pentru totdeauna.
Suntem ca niste lire vechi, vibrand
In fel si chip sub fiecare boare:
Nici un acord, in trupul lor plapand,
Cu celelalte n-are-asemanare.
Si maine pentru om nu-i ce-a fost ieri
E vesnica pe lume doar schimbarea.
Aest frumos poem a fost scris de Percy Bysshe Shelley. Cîteva date biografice, AICI.
Pentru fundal
Blogul zilei : http://sorina2511.blogspot.com/
Tiberiuorasanu's Blog 
„Suntem ca norii iuţi, lunecători…” – mi-a plăcut tare mult poezia. La fel şi aria de operă!
O zi frumoasă şi…melodioasă! 🙂
Sheley are şi alte poeme mult mai frumoase dar, nu le-am găsit pe net (traduse) şi nu reuşesc să mai dau de urma volumului pe care ştiu precis că ar trebui să-l am. Dacă nu l-oi fi făcut cadou şi pe ăsta. 🙂
Mulţumesc, la fel!
păcat că a trăit atât de puţin. sau poate… mai bine, decât să se fi diluat …
întotdeauna mi-au plăcut poeziile lui. şi ideea ultimă „e veşnică pe lume doar schimbarea” este principiul vieţii mele. altfel m-aş fosiliza sufleteşte şi psihic! (să nu mai vorbim de emoţional, spiritual etc etc)
Mi/am hrănit mare parte a adolescenţei cu poeziile sale.
Şi acest poem este foarte potrivit ca preambul, pentru postarea următoare.
http://bloguriinteresante.wordpress.com/