Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 22 octombrie 2011

După o idee a lui Costin Comba.

Vă prezint imagini din Muzeul-Teatru-Dali din Figueres-Catalunia-Spania.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Bonus. Portretul spaţial

Read Full Post »

Figueres

Alt mare geniu catalan cu care ne vom întîlni pe aceste meleaguri, este Salvador Dali. Nu mă pot lăuda că înţeleg suprarealismul, nu mă pot lăuda nici că ştiu prea multe despre acest pictor, dar prea suntem aproape de urmele lăsate de această legendă artistică pentru a-mi refuza o întîlnire cu opera sa. Ramona, după ce ne dă numărul său de telefon pentru cazuri de urgenţă, ne face un expozeu al oraşului Figueres oraş proiectat pe fundalul Munţilor Pirinei, ne dă amănunte biografice ale marelui pictor, ne spune cîte ceva despre cele pe care le vom vizita şi ne conduce la porţile Muzeului-Teatru-Dali.

Cum nu prea am cuvinte potrivite pentru pictori, pentru genii nici atît, voi lăsa  imaginile să vorbească în locul meu. Voi spune numai că Dali, a fost puternic marcat la vîrsta de cinci ani cînd a aflat de la tatăl său, că el nu era decît un substitut al unui frate care murise la vîrstă fragedă şi care purta acelaşi nume. Toată viaţa sa, Dali a crezut că de fapt în pielea sa sălăşluieşte fratele său, nu el.

Piaţeta din faţa muzeului.

Curtea interioară. Explicaţii oferite de Ramona.

Încăperea centrală de sub cupolă. Explicaţii oferite de Ramona.

Camera obscură cu portretul spaţial.

Dormitorul lui Dali. Alungarea din rai. Gala – portret.

Ieşirea din Teatrul Dali. Ceasul. Străduţe. Faţada teatrului. Pirineii.

 

Read Full Post »

Am primit la acest post cîteva comentarii substanţiale despre care cred că trebuie să facă obiectul unei postări de sine stătătoare.

SALOMEA: Tibi, salut
Aş vrea să aduc aici, pe scurt, istoria evreilor în Spania, ca o completare a celor povestite de Silvia, doamna ghid.
Primii evrei au ajuns în Spania, imediat după distrugerea celui de-al 2-lea templu de către romani. Între marea Mediterană şi rîul Iordan trăiau atunci cam două milioane de evrei, o parte au fost vînduţi ca sclavi în provinciile romane, una dintre ele fiind Spania. Aproape toată populaţia Iudeei a fost alungată de către cotropitorii romani.
În decursul veacurilor au continuat să ajungă evrei în Spania, formînd comunităţi care cu timpul au crescut, dar pînă în secolul 10 nu aveau o importanţă deosebită.
Abia în secolul 10 apar în Europa (în Spania), centre comunitare importante care evoluează după acelaşi model: un domnitor local înţelege că stabilirea evreilor pe domeniul lui îi poate aduce prosperitate, şi de aceea îi invită să se aşeze pe teritoriille sale. De cele mai multe ori prosperă nu numai domeniul şi stăpînul ci şi evreii.
Între secolele 10 şi 13 comunităţile evreieşti în Spania cunosc o perioadă de înflorire economică şi culturală. Şcolile evreieşti din această perioadă au rămas celebre,  precum şi învăţaţi, poeţi şi fiosofi remarcabili: Abraham Iben Ezra –poet, filolog, comentator al bibliei, filozof. Iben Gabirol–poet şi filozof, rabinul Mozes Maimonide-filozof, comentator al bibliei şi mulţi alţi învăţaţi şi gînditori de seamă.
Această perioadă rămîne în istorie cu numele “epoca de aur a iudaismului spaniol“. La sfîrşitul secolului 11 regatele creştine din Spania s-au unit pentru a-i alunga pe musulmani (care ocupaseră Spania din anul 711 e.n.)
La sfîrşitul secolului 13 musulmanii mai stăpîneau doar micul emirat al Granadei.
Odată cu recucerirea Spaniei de către creştini începe declinul comunităţilor evreieşti. În 1391 au avut loc botezuri forţate şi atacuri inspirate de biserica. Mii de evrei au fost omorîţi şi alte mii au acceptat botezul pentru a se salva. Mulţi au continuat să păstreze credinţa iudaică în secret, ei sunt “noii creştini”.Călugărul dominican Torquemada este cel care a declanşat mecanismul Inchizitiei spaniole destinat să stîrpească orice erezie, şi în special pe noii creştini.
În martie 1492, printr-un decret regal (dat de regele Ferdinand şi soţia sa Isabela) s-a hotărît expulzarea tuturor evreilor din Spania.
În 1992 , la o jumătate de mileniu de la alungarea lor, regele Juan Carlos al Spaniei a cerut în mod public scuze poporului evreu pentru cele întîmplate atunci.
În luna mai anul acesta, prin intermediul preşedintei insulelor Baleare, Spania a recunoscut crimele făptuite, şi le-a condamnat.
M-m informat din wikipedia română şi ebraică.

DEMETER: Bună seara
Idish se vorbeşte şi la New York, inclusiv de către Colin Powell, care a crescut în Brooklin. Şi mai sunt şi alţii. Conform informaţiilor primite de la Şeful, ladino este limba catalană a sec XII, vorbită ca lingua franca şi de musulmani şi de evrei şi de creştini. Numai după ce evreii au fost alungaţi din Spania în 1492 şi au ajuns în Balcani, la invitaţia Sultanului Murad al II-lea şi-au păstrat o versiune a limbii catalane care s-a numit ladino, după vechea catalană. Ladino evreesc s-a născut în Balcani.

DORA: Nu ne-ai spus nimic de biserica ortodoxa română din Girona. (începută în 2004 şi sfinţită în 2009). Este de menţionat ca parohia are mulţi credinciosi ortodocşi atît din Girona cît şi din localităţile limitrofe unde trăiesc mulţi români. Iar şcolile parohiale se îngrijesc de educaţia religioasă a copiilor.

#

Le mulţumesc acestor doamne şi totodată fac precizarea că Silvia-ghidul nostru ne-a spus mult mai multe lucruri decît mi-am putut eu nota; de altfel ambele doamne care ne-au ghidat prin minunata Catalunie, Silvia şi Ramona, au dat dovadă de profesionalism şi de dăruire pe întreaga durată a sejurului.

Invit pe această cale pe toţi cei care au de adus completări sau corecturi textelor mele să nu se abţină. OK? Vă mulţumesc anticipat!

Read Full Post »

 Uite! iară voi veni, la îndemnul dragei psi, să spun vorba care minte-ntr-o duzină de cuvinte…

(arcade, faurari, însângerate, straina, cenusa, memorie, manunchi, contur, neliniste, lucruri, flacara, forma)

Atîtea lucruri care au fond, dar nu au şi forma  unui contur  de flacără a unor flori  însângerate mă străbat cu nelinişte,  încît cenuşa străină de un mănunchi de memorie  ancestrală adunată sub nişte arcade construite de unii făurari ai destinului, nu mă mai impresionează.

Ai minţit, ai minţit, stai pe loc, eşti pedepsit.

– – –

Mult mai frumos au împletit duzina de cuvinte, pînă acum: marina abisuri grig anavero redsky altcersenin Gina gangureli rokssana

virusache scorpio cita carmensima valentina cristiangheorghe redsky carmen sara D\’AGATHA lagrig

Read Full Post »

Ola, Catalunia – 10

Bodega

Pe drumul de întoarcere dinspre Girona (Gerona spun catalunezii) către Llorete del Mar, Silvia noastră ne tot bombardează cu o informaţie interesantă. Cică vom avea parte de o surpriză. Hai să vedem despre ce-o fi vorba. Girona nu este la depărtare prea mare de Llorete şi cum drumul este foarte bun ajungem repejor la porţile localităţii. Surpriza? O vizită la o BODEGA. Serios? întreb. Din ce ştiu eu, bodega este o catacombă ordinară în care-şi petrec veacul, beţivii. Nu şi aici. Aici, bodega este un magazin de prezentare cu acces limitat. Adică din cîte ni s-a spus accesul nu este permis individual ci numai în grupuri organizate (miram-aş!). În fine. Magazinul este drastic semnalizat: nu foto, nu film, NU! De ce? D’aia. Ce au de păzit? Mostre de vin şi de mezeluri, ceva cofeturi catalane, ceva artizanat, lichior şi alte d’astea. Vin vărsat, vin îmbuteliat, mezeluri şi brînzeturi. Cel mai tentant lucru – pentru unii este că poţi să deguşti din butoaiele aşezate în şir ordonat, cam cît vin pofteşti. După ce gust cu un păhăruţ de vreo 15 ml, din vreo două locuri, renunţ. Cu regret trebuie să spun că vinul spaniol este cam prea dulce pentru gusturile mele. Intrarea :

Într-o curticică interioară a stabilimentului, patronii au atîrnat lîngă un copac un afiş în care şi-au dat măsura generozităţii: dacă cumperi un tricoooou, ai voie să faci o poză. Sînt atît de intimidat de această generozitate, că uit să cumpăr tricoul respectiv şi nici de poze nu mai am chef. Să fie oare cu totul întîmplător că cerberii de la intrare sunt români? Repet, miram-aş. Cine a vrut vin a cumpărat – vrac sau îmbuteliat – apoi,  tricouri, bibiluri, sombrerouri, chiar şi parfum catalan cu miros de parfum franţuzesc. Nu, parfumul nu este contrafăcut ci, este original adică originar, adică ceva de genul este parfum făcut de noi dar, miroase ca cel făcut de alţii. Mulţumesc dar, NU! În sfîrşit, plecăm. Pe drum, Silvia ne mai destăinuie o surpriză. De a doua zi, ne va prelua altă ghidă, Ramona, pentru a ne conduce la Figueres, fieful lui Dali. Ieşirea:

Ea, Silvia, are  acum de lucru cu alt grup de români cărora li s-a terminat concediul şi trebuie să fie conduşi la aeroport. Vai de capul lor de prăpădiţi amărîţi şi nefericiţi; se reîntorc în Românica unde „fie pîinea cît de rea, tot ţi-o fură cineva”. Noi, mai avem cîteva zile de huzur.

P.S.  Înainte de a merge înainte cu relatarea acestei excursii, trebuie să postez două comentarii excelente, primite de la Salomea şi de la Demeter, cărora le mulţumesc.

Read Full Post »