Plecăm exact la timp ca să prindem alt ZUG spre Zermatt. De data asta, unul mai nou şi mai modern, cu ferestre uriaşe, panoramice. Şi acesta, dacă nu te-ai urcat la ora fixă, închide uşile şi plească brusc şi rămîi pe dinafară pînă la următorul. Cît pe ce să o păţesc şi eu, după ce l-am pozat pe dinafară 🙂 . Cam gata cu soarele. Şi sus, la hotel, personalul aduna şezlongurile, mesele, păturile. Peste tot, schiorii încă mai împînzesc muntele pe nenumăratele pîrtii. Toate aceste pîrtii sunt reamenajate zilnic de cîte ori este nevoie, cu nişte utilaje speciale.
Nici nu-mi pot închipui în decursul cîtor decenii şi cu preţul a cîtor mii de miliarde a fost construită această uriaşă reţea. Şi departe de a se mulţumi cu ceea ce au, elveţienii construiesc neîncetat. Profitul este reînvestit în permanenţă… Calea ferată este pe un singur fir; numai din loc în loc este dublată pentru a face loc traficului din sens contrar; aşa se şi explică stricteţea cu care este respectat orarul de funcţionare.
Coborîm iar în gară şi după ce mai tîrguim cîte ceva luăm din micuţa piaţă centrală de lîngă gară un soi de taxi,
un autovehicul electric unde în afară de şofer, mai încap şase persoane + bagaje. Zermatt este compus dintr-o sumedenie de hoteluri, de chaleturi şi case ale localnicilor.
Toate au de la unul la şase etaje (din cîte am văzut noi) toate căţărate pe dealuri în terase supraetajate. Străzile sunt atît de înguste că par desenate într-un oraşel pentru păpuşi. Nu după prea multă vreme, ajungem “acasă”. O vilă
unde avem şi noi rezervată o cameră pentru trei nopţi.
Nu e cameră ci, apartament în toată regula.
De pe terasă ar trebui să vedem Matterhorn dar deocamdată… este învăluit în nori.
Acest tip de apartament este închiriat de familii care vor să petreacă mai multe zile într-un loc, dar vor să-şi păstreze obiceiurile culinare sau nu vor să meargă la restaurant. Noi mergem şi la restaurant dar, ne place şi să ne gătim singuri măcar cîteodată. Trebuie să mărturisesc un lucru: rareori oferta de la faţa locului a întrecut aşteptările mele ca aici, în Elveţia. S-a cam înserat, foamea ne cam dă tîrcoale aşa că, poftiţi la masă dacă v-aţi adus de-acasă! 🙂 Noi ne-am adus de la supermarket. Şi încă un amănunt: scrumierele sunt aşezate strategic, pe terasă. aşa că, la dîrdîială cu voi, păcătoşilor de fumători 🙂 . Dar faptul că de pe terasă se va vedea foarte aproape Matterhorn compensează din plin această mică, foarte mică, sîcîială!
A! să nu uit: rezervarea şi plata se fac on-line iar odată ajuns, găseşti cheia la cutia poştală pe care stă scris, numele tău; n-ai servitori pe perioada retervată; cum găseşti, aşa laşi în urma ta, cînd pleci. Evika! Lume civilizată! Şi am inaugurat şi briceagul elveţian proaspăt achiziţionat: m-am tăiat superficial, la un deget. 🙂 .
Cabana, camera cu terasa, priveliste super (norii nu conteaza, ca vin si pleaca), chicineta, o formula si pe placul meu (chiar si daca e mai frig, cafeaua de dimineata, preparata exact cand e nevoie de ea si bauta / fumata 😛 pe terasa, cu gandul la ziua care abia incepe si la minunile care asteapta sa fie descoperite…)
Cabana avea zece camere şi apartamente, iar bucătăria era chiar mai mare decît am eu acasă. Drept e că nu era despărţită de camera de zi cu un perete dar aşa este modern acum. 🙂 Terasa minunată cu vedere pe două laturi, Materhorn la doi paşi, răsfăţ curat!
Deși se văd urmele ploii, cred că a fost o minivacanță unică!
Civilizația modernă se armonizează perfect cu decorul romantic al împrejurimilor!
Vacanţa este în plină desfăşurare. Aici vom mai sta două zile apoi vom merge iar la Basel via Lausanne şi Montreaux – Chillon), unde vom mai sta o săptămînă şi de unde vom mai face cîteva incursiuni interesante: Cascada Rinului, Colmar-Franţa, Freiburg-Germania …
Tibi,
Am spus minivacanță, gândindu-mă că secvența de astăzi este o „felie„ din tortul cel mare!
Aşa este, Gina: fiecare zi a fost o felie din tortul cel gustos. 🙂
gata! mă întind pe canapeaua roşie, scot pixul şi foaia de hârtie şi, la drum cu voi, cuvintelor, în aşternere lină…
pe canapea am stat numai ca să privesc la meteo tv.
caieţelul era deja pregătit, pe masă. 🙂
privelistea este splendida iar cabana se potriveste perfect cu peisajul…
ma bucur ca ati stat cateva zile acolo 🙂
chiar sunt privelişti neasemuite iar cabana a fost foarte confortabilă. 🙂
Îmi place să mă bucur cu cei care trăiesc momente frumoase! O fac și acum!
Iar eu mă bucur să împărtăşesc ce am văzut noi. Mulţumesc!