-Numele şi prenumele?
-Eu.
-Anul de naştere?
-Cel mai tânăr an
când se iubeau
părinţii mei.
-Originea?
-As şi semăn
Dealul acela din prelungirea codrilor.
Ştiu toate doinele.
-Profesiunea?
-Ostenesc în ocna cuvintelor.
-Părinţii?
-Am numai mamă.
-Numele mamei?
-Mama.
-Ocupaţia ei?
-Aşteaptă.
-Ai fost supus
Judecăţii vreodată?
-Am stat nişte ani închis
În sine.
-Rubedenii peste hotare ai?
-Da. Pe tata. Îngropat.
În pământ străin. Anul 1945.
– – –
Grigore Vieru
mai pot comenta ceva ? hmmm
Doar că astăzi este 28 iunie. Nu 1940 dar, 28 iunie.
Totdeauna îi asociez imaginea cu marea mea durere- „Casa părintească nu se vinde..„
Iar eu cu imaginea trupului (România) cu inima (Basarabia) scoasă afară… Nu l-am citat exact, dar acesta este mesajul domniei sale.
Cata vibratie la nemuritorul nobil al poeziei-Excelena Sa Grigore Vieru , bijutier al vorbelor ce vibrau romaneste!
„. „Daca visul unora a fost ori este sa ajunga in Cosmos, eu viata intreaga am visat sa trec Prutul…”
Un român cu adevărată dragoste de ţară, nu ca alţi nemernici pretins patrioţi.
Si ce s-a intamplat astazi in Basarabia!
http://www.arena.md/index.php?go=news&n=13277&t=Rom%C3%A2nii_i_au_b%C4%83tut_pe_ru%C8%99i_%C3%AEn_fa%C8%9Ba_Ambasadei
Nu ştiu de ce acest coment a intrat la moderare. 😦
Excepţional! Mă unge la suflet fiecare vers de-al său.
Mulţumesc frumos, Tiberiu, pentru prilejul de a-l reciti pe acest mare român!
Cu mare plăcere, dragă Alex. 🙂