VERO-VIZIUNI VIRTUALE

Ca început al ciclului UITE CE FAC EU ÎN LOC SĂ TRADUC, vă invit să citiţi o poezie furată de la psi, cu copy-paste – deşi, aparent, blogul nu o permite   😛

nicio lacrimă şuşotind

şi nici vinul nu plânge-n pahare

când ea trece-n picioarele goale

prin alaiul tăcut.

păsări nu mai vin pe cer

nuntaşii toţi ca nişte ciocli

cu smoală zvâcnindu-le-n ochii

ce sânge mai cer.

fără vorbe şi fără vioară

fecioara se prinde în hora de lupi

niciun râs, cu toţii par muţi

şi e ziua amară.

jefui-vom inocenţa din nou

la lăsatul nopţii, în somn,

pe când toţi străjerii dorm

pe un vis ca o coajă de ou.

şi iată alaiul cu ochii lucind,

din negru spre roşu păcat

cerc de foame-nchegat

pe-un trup alb, al miresei dormind.

nuntă mută şi slută

când adevărul se-adună

cu o moarte tăcută

şi hâdă.

.

 Invitaţi…

Vezi articolul original 401 cuvinte mai mult

Read Full Post »

Actualităţi Europene

Comisia Europeană, agasată în continuare de România. Viviane Reding, comisar european al justiţiei şi drepturilor fundamentale, s-a arătat agasată, miercuri 25 iulie, de lipsa răpunsurilor democratice de la Bucuresti. În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Bruxelles, Reding s-a arătat din nou „foarte preocupată, întocmai ca Executivul Comunitar de starea democraţiei în România”. Viviane Reding este cunoscuta pentru a-si iesi din fire sau a spune lucrurilor pe nume atunci când statele membre se indeparteaza de la litera Tratatelor UE. Dar felul ei temperamental nu este mereu urmat si de actiuni represive. In septembrie 2010, ea batea cu palma in pupitrul din sala de presa de la Bruxelles si spunea : „ Gata !Ajunge !”  referitor la tratamentul pe care romii români îl aveau în Franţa. Acţiunile franceze, nedînd roadele politice sperate,  au încetat la scurt timp apoi, dar nu din cauza presiunii făcute de Comisia Europeană. În 2011 ea…

Vezi articolul original 1.474 de cuvinte mai mult

Read Full Post »

Moment poetic

De  la Carmen Pricop

Fecioară despletită cu părul de argint
În valuri care-i curg pe umeri spre pământ
Şi mătură cu ele veşnicia şi-o adună,
S-o prindă printre valuri cu pace, cu furtună,
Când s-a născut întâi, s-a prăvălit pe ape
Şi a căzut – cascade – de miez tot mai aproape,
Apoi fecioară zveltă şi mândră a crescut
Cu trupul mlădios şi prefăcut în lut,
Şi frământat de doruri, şi închizând ispite
În lut uscat de arşiţi mereu neistovite.
La prânz, când să se coacă, s-a preschimbat în zbor,
În aripă de înger, în lacrimă de nor
Şi s-a predat deplin în zarea unui vis
De care toată lumea ştia că-i interzis.
Şi când s-a prăvălit în vis a doua oară
Lumea se pregătea din neguri să răsară,
Căci visul cel închis între zăbrele reci
S-a împlinit cu ea, eliberat pe veci.
Având tumult de ape în suflet de pământ,
Cu gândul făcut zbor netulburat de vânt,
Când s-a unit cu visul s-a scris o altă cale
Şi viitorul curge mai bun pe altă vale…

De-ar fi în lume visători destui,
Cu sete de înalt, la fel de nesătui,
Nu s-ar promite fericire pentru ani o mie
Dar am avea din ea cu toţii o felie.

.

Voi aveţi ceva de spus?

 

Read Full Post »