Dedic această postare care participă la generosul Club CARMEN unei prietene foarte bune, psi, care spune :
„zăpada este
iluzia unui dor
prins în miez de alb.”
Happy WW!
« Eros
MFC – Răcoare în plină vară
01/08/2012 de Tiberiu Orasanu
62 răspunsuri
Lasă un răspuns
Meta
Comentarii recente
farauanumiha la Nemuritorul Eminescu Alina Cristina la Despre Întoarcerea din ra… Tiberiu Orasanu la Şotron cristina struțeanu la Şotron 
Cartea De La Capatul… la IOAN T. MORAR Cartea de la cap… Tiberiu Orasanu la Fatima Ovidiu la Fatima 19 iulie 2019. Alcob… la Cu inima smulsă din piept RADU… Tiberiu Orasanu la Turnul Belem bookingcomhotel la Turnul Belem Tiberiu Orasanu la Portugalia. 16 iulie 2019.… Ovidiu la Portugalia. 16 iulie 2019.… Tiberiu Orasanu la Ultimul vapor spre Tulcea ovidiu la Ultimul vapor spre Tulcea Tiberiu Orasanu la Hotel Delta -
Articole recente
Top articole
Arhive
Categorii
- blogul zilei
- borges
- bula zilei
- calatorii
- carte
- cartea mea
- citatul zilei
- crestin ortodox
- culianu
- eliade
- eminescu
- file
- file incipit
- filosofie
- Gabriel Liiceanu
- George Enescu
- guest post
- imagini
- istorie
- julio cortazar
- leapsa
- Llosa
- miercurea fara cuvinte
- moshe idel
- pastile
- politic
- repostari
- semnal
- teologie
- umberto eco
- Uncategorized
- valori eterne
- zicale
au doamne!! ce dor de ski m-a apucat!!! pozele astea merg perfect pe caldura de afara!
Se poate schia şi pe iarbă. 🙂
eh… nu chiar.. 🙂 !
La ce caniculă am avut în ultimele săptămâni, ce poze friguroase ne-ai adus, dragă Tibi! Am vrea noi acum puţină zăpădică prin preajmă, să punem bericile în ea! 😀
Numai bine îţi doresc!
Noi cei din Canada, nu simtim lipsa zapezii, dar pozele sunt frumoase si racoroase. 🙂
Merge berica şi la frigider, mai ales dacă ţii gospodăreşte la rece şi paharul de rezervă. 😀
Frumoase poze, la caldura din aceasta noapte as face un salt in nametii de zapada sa ma racoresc. Pentru maine o zi faina.
Le-am mai răsfoit niţel zilele trecute şi am spus că nu strică să vă ofer şi vouiă puţintică răcoare.
psi nu poate fi decat incantata de asa frumuseti, ma gandesc! 🙂
zi faina sa ai…..
psi e topită după zăpadă. Cănd o vede strigă: zăpadăăăăăăăăăă! 🙂
😆 zăpadăăăăăă… m-ai topit. 😳 şi am să răspund cum ştiu eu mai bine. stai numa să mă trezesc de-a binelea!
mullţumescu-ţi prieten drag şi bun.
aştept! 🙂
dintotdeauna uimitoarea natură!
o zi minunată!
pe meleagurile acelea este mai uimitoare decît în alte locuri…
ce munti superbi, asa incarcati de zapada… racoareeeeeee 🙂
superbi nimic de spus dar, amenajarea lor face toţi banii. 🙂
civilizaţieeeeeeeeeeeeeeeeeee! 🙂
fara amenajare poate erau si mai frumosi 🙂
Poate. Dar neştiuţi. Accesul per pedes ar fi fost la îndemîna cîtorva mii de oameni. Aşa se pot bucura de măreţia locurilor, zeci de milioane. Şi te asigur că echilibrul naturii este păzit cu străşnicie, Cu mare străşnicie. Acolo nimeni nu se joacă. Greşelile sunt foarte aspru pedepsite.
Te asigur! că nu vrei să fii în pielea unui contravenient pe acele locuri. 🙂
Frumoase amintiri!
O zi buna!
O zi minunată, SoriN!
E binevenită răcoarea acum, pe căldura asta!
Imaginile sunt superbe!
O zi frumoasă vă doresc!
Ne răcorim măcar în imaginaţie. 🙂
Happy WW!
zăpada este
iluzia unui dor
prins în miez de alb
greu am mai meşterit la ea. 😉
multu pentru cadou. l-am pus la locul potrivit. 🙂
stai că abia ce m-am pornit. 😆
pe tâmple, pe gând
un zvon de alb fluierând,
zăpada arzând.
😀
din cer plumburiu
cad stele luminoasestelele cad luminîndcovor de omăt
pfaaaa! 😆
pe palme dorm ei
caii albi ai libertăţii
stol de fulgi din cer
iar mă provoci? 😆
iaaar…. nu-ţi place? 😆
îmi da’ mi-e capul gol. 😛
de la zăpadă?
adevărul este că haiku este frumos, dar atââât de scurt! abia încape în ea zăpada ca o cortină sub care dorm îngerii cei albi.
da? e scurt? păi să facem douăşpe atunci. 🙂
[…] foto: miercurea lui tibi căruia îi mulţumesc pentru […]
am făcut deja,ceva… 😉
am fost şi am văzut. ai o vitezăăăăăăăăă! 🙂
recunosc, sunt vinovată! 😀
te pedepsesc cu o tonă de pisiceli. 🙂
Asta da racoare! 🙂 🙂 🙂 Splendide locuri!
Şi pe unde tot umbli tu e rai pe pămînt. 🙂 🙂 🙂
Minunate peisaje, Tibi!
Aduc o racoare atat de placuta si de dorita! 🙂
O zi de miercuri cat mai placuta!
Asta am şi intenţionat, Elly! 🙂 Happy WW!
uitand-ma la fotografii, ma gandeam ca este atat de cald la noi, incat mai, mai ca imi este frica sa nu topeasca zapada din poze
Cînd am plecat de acolo, după sărbătorile de Paşti, tocmai începuse să se topească. Deci, pericolul a trecut. 🙂
Ţi-ai câştigat dreptul la … invidia mea!
Sper că este pozitivă! 🙂
este august… înca doua luni si ar putea din nou sa ninga…Practic, peste 4 luni vine Mos Craciun 🙂 nici nu mai este mult!
Faina postare! mi-e dor de schii!
happy WW! 🙂
Acolo, va ninge negreşit. 🙂
Pînă la Moş mai eeeeee! dar va veni şi el!:)
Happy WW, CARMEN!
Ce m-am racorit in zapezile din fotografiile tale, Tibi! Imaginile acestea sunt minunate de vazut vara. Le simti parca altfel.
Eh Gabi, imagini dedicate. 🙂
nu prea ma am cu iarna si atributele-i de prieteni, dar la ce calduri ne-a adus vara asta!.. tare binevenite-s pozele cu munti si zapada; vin ca un vant racoritor… doar privind si deja te simti mai bine 🙂
Chiar mă bucur citind ce ai spus. Mulţumesc. 🙂
Aha, acum înţeleg eu ce legătură are albul lui psi cu tine, Tibi! 🙂
Şi văd că la haiku sunteţi maeştri amândoi! Jos pălăria! 🙂
Vero dragă
I-am promis lui psi nişte zăpadăăăăă 🙂 că tot ne topim de căldură. 🙂
Cît despre haiku, ea mă provoacă, eu ţin hangul cum pot. 😀
Fir-ar să fie de haiku! Am numărat azi pe degete silabele, mai dihai decît număram în copilărie, cireşele. 😛
He-he, cred că mai degrabă mâncai decât numărai cireşele alea! 😆
Iar haiku mie mi se pare un joc frumos, o provocare interesantă!
Vero
A reuşit psi să mă scoată din papucii comodităţii.
Vă aştept sîmbătă la duzineală. 😀
vero nu spune de două ori că acuşi inventăm un cenaclu de haiku! 😆
ia uite dragii mei cum stau de poveşti. oameni buni ce sunteţi!
psi
abia m-am încălzit la haikuneală. am reînvăţat să număr pe deşte. 😆
ahaaa… deci abia aştepţi, să înţeleg. 😆 om drag şi bun ce eşti! mulţumesc mult.
ahaaa psi.
păr alb mi-a scos natura. de suflet, ştii cine mi-l scoate. 😆
trăiască natura! 😆 auzi? da de ce erai tu aşa de concentrat- încruntat în poză? am tot vrut să te întreb, dar m-am luat cu număratul silabelor şi am uitat! 😀
psi
pe scurt, mă gîndeam la maşina timpului.
în două săptămîni am parcurs un traseu dus-întors de cîteva sute de ani. de aceea sînt atît de „pornit” acum. 😦