Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 23 decembrie 2012

La muncă, derbedei, că trece anul

şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.

Făceaţi pe democraţii cei cucernici,

P…. mamii voastre de nemernici.

Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine

şi-apoi convingeţi-vă că e bine.

C-aţi luat o ţară de mai mare dragul

şi i-aţi distrus averile şi steagul.

S-ajungem colonia de ocară

care-şi  va cere scuze în maghiară.

Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,

aţi desfiinţat uzine , câmpuri , fabrici.

Şi, prin vânzări de ţară infernale,

aţi omorât cu voia animale.

La greul greu care mereu ne-ncearcă,

răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.

Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu

întoarceţi România – n Evul Mediu.

Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,

v-aş desena cu acul, să vă sperii.

Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,

ci credite din călimări străine.

Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina

şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.

Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul

s-au compromis negustorind Ardealul.

De unde sunteţi, mă, din ce găoace ,

cum v-au putut părinţii voştri face ?

Ce condimente le-au picat în spermă

de e trădarea voastră-atât de fermă ?

Aţi pus nenorocita voastră labă

pe-această tristă ţară Basarabă.

Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul

s-o faceţi curva voastră de serviciu.

Mimaţi respectul pentru cele sfinte,

dar vindeţi şi pământuri şi morminte.

Aţi inventat examene severe,

supunere poporului spre-a-i cere.

Şi toată zbaterea a fost degeaba

că-n nas mai marii v-au închis taraba.

Minciuna voastră v-a adus pe scenă,

actori într-o politică obscenă.

Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară ,

ia cereţi-vă puţintel, afară.

Decât să vă trimită ţara noastră ,

mai bine mergeţi voi în mama voastră.

Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,

şi nu albanizaţi această ţară .

Băgaţi viteză, că vă trece anul

şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.

Şi ce vă pot eu spune la plecare

decât lozinca lui Fănuş cel mare :

Nenorociţilor, se rupe şnurul,

„La muncă, la bătut ţăruşi cu curul !”

– – –

Adrian Păunescu – 1997, Dăbuleni

– – –

E actual? He he heee, cam e.

 

Read Full Post »

Chiar nu ştiu de ce am amînat să merg la ediţia Bookfest din decembrie a.c. pînă azi. Nici nu are importanţă. Treburi, pregătiri de sfîrşit de an, etc. Am fost azi. În treacăt fie spus, mai mult am fost curios să văd Biblioteca Naţională decît tîrgul de carte. Las la o parte faptul că staţia de autobuz nu opreşte cum ar fi firesc, în dreptul Bibliotecii; staţia este situată la vreo două sute de metri mai încolo, în plin cîmp. Cîmp rezultat în urma demolărilor demente ale ceauşescului. Trecem şi  peste aceste incoveniente.

Pe dinafară, Biblioteca pare a fi o clădire modernă; geamuri generoase par să se constituie într-un luminos îndemn. Imediat ce am intrat, senzaţia de absurd se instalează. Este cum nu se poate mai limpede că structura edificiului, nu putea să fie altceva decît este: o oglindă vie a unei concepţii staliniste despre cultură: spaţii largi copmplet nefuncţionale, paznici cu duiumul, atmosferă apăsătoare. Nu ştiu cum sunt spaţiile de la etaje unde probabil că sunt sălile de lectură şi fondul de carte. Nici nu cred că voi mai merge vreodată pe acolo, să văd.

Revin la Bookfest. Intrarea liberă. Devin circumspect: ştiu din experienţă că atunci cînd auzi de lucruri ieftine trebuie să ciuleşti urechile, iar cînd auzi de gratuităţi, trebuie să fugi cît se poate de repede. N-am fugit.

Cum am intrat, am văzut standul editurii Humanitas. Lipit de el, standul editurii Polirom. Împreună, nu depăşeau ca expunere şi ca importanţă, standul unei edituri oarecare. Întreb de vreo cîteva cărţi pe care voiam să le cumpăr. Întreb degeaba; n-au. Mai fac cîţiva paşi în căutarea altor edituri. Aceeaşi linişte dezolantă şi aceeaşi ofertă de carte: săracă; jenantă; meschină; nesemnificativă. Chiar nu am reuşit să înţeleg de ce. Pentru organizatorii acestui simulacru de Bookfest, am un singur lucru de spus: ruşine!

Şi cred că mulţi amatori de carte au gîndit la fel ca mine, fie şi prin absenţă. Dacă la toate celelalte Bookfest-uri la care am participat (la toate!), audienţa a fost maximă pînă în ultima oră, aici cred că s-a stabilit un record negativ; e de mirare? NU! De  ce? Nu ştiu.

Poate sînt subiectiv, poate nu, dar este prima dată cînd regret că am fost acolo, la acst tîrg de carte. Am avut sentimentul că iar, cartea este pusă la index, exact ca pe vremea interdicţiilor culturale de maximă respiraţie.

Era să uit: la concurenţă cu oferta de carte, la mare preţ a fost în mintea organizatorilor oferta de cadouri: gablonzuri, fleacuri, etc, chipurile cadouri de Crăciun.

Fiasco total!

Read Full Post »