Nu mai ştiu cînd am descoperit blogul Cameliei şi nici nu mai ştiu cum. Cred că se întîmpla în urmă cu mai mult de un an şi jumătate. Probabil. Cu aproximativ tot atît de mult timp în urmă de la descoperirea blogului psicesc, orgolios, îmi deschideam primul meu blog: acesta.
Nu mai contează motivele. Sau poate că da, contează. Credeam că pot transmite în blogosferă un mesaj diferit: al meu! Eroare!
Ţesătura blogosferei este atît de vastă, un adevărat curcubeu spectaculos, încît mesajul meu brut axat în principal pe fantastica magie a cărţilor şi a scurtelor mele călătorii, atinsese o limită de la care nu mai ştiam ce mai am de spus.
Încercasem să evoc la început, şi curgerea zilelor mele în spectacolul vieţii; un soi de jurnal. Am renunţat după mai puţin de cincisprezece episoade şi bine am făcut: venise vremea să „tai” panglica renunţării la stilul confesiv; stil la care n-am renunţat totuşi, definitiv. 🙂
În fine… Am abordat în decursul postărilor mele şi subiecte politice. Am renunţat, am revenit, oscilez dacă să mai scriu despre, sau, nu. Am început să simt că dpdv politic, nu suntem decît nişte păpuşi manevrate cu abilitate, de alţii. Votăm, comentăm, presupunem; rezultatul este invariabil în defavoarea noastră. Hm.
Revin la psi. Am descoperit aici o comunitate rotundă de catifea, comunitate închegată în minunatul grup de bloggeri constituit în
club în care îşi expun frumoasele psi-duzineli şi psi-luneli, următorii:
unu: Draga noastră Vero doi: iubita noastră Scorpio trei: braţ la braţ cu noi a mers delicata Verovers patru: Suava Carmen Pricop cinci: Bun venit debutantului Călin – file muzicale şase: Alt eu tot eu şapte: insondabilele abisuri opt: cuvintele din sufletul simoneiR nouă: inimoasa luptătoare Carmen DJ zece: frumoasa îndrăgostită a clubului psi unsprezece: imprevizibilele anaconde doisprezece: plimbăreaţa d’agatha 🙂 treisprezece: calatorprinţaramea patrusprezece: Angelaglobal
Urez tuturor membrilor acestui frumos club, atît celor care vremelnic au renunţat, celor care scriu constant, cît şi celor care se vor mai alătura de aici pe mai departe, acum, la început de drum în noul an, la cît mai multe psi-duzineli şi la cît mai multe psi-luneli! 🙂 Mă simt tare mîndru că fac parte din această superbă comunitate. 🙂 Hai că sînt foarte curios să citesc ce veţi scrie la tema „ieşirea din (acest) cerc” 🙂
Tiberiuorasanu's Blog 
„… dpdv politic, nu suntem decît nişte păpuşi manevrate cu abilitate, de alţii. Votăm, comentăm, presupunem; rezultatul este invariabil în defavoarea noastră. ”
Cu asta sunt întrutotul de acord! 🙂
Şi mă alătur urărilor tale pentru membrii clubului psi!
Dragă Vero, ce pot să mai spun?
Am fost acuzat de talibanism; am fost inclus în categoria postacilor; şamd. Îmi place să cred că, mi-am păstrat cumpătul.
– – –
Vivat clubul psi! 🙂 o adevărată oază de normalitate şi de linişte.
Vivat! 🙂
am în schiță o poezie despre noi… am în schiță un text despre noi… micul club exclusivist (îmi amintesc când a spus carmen că suntem așa și eu am privit cu mirare, dar chiar suntem astfel și nu e greșit) care a supraviețuit unor atacuri anul trecut.
nucleul nostru e format din Oameni pentru care eu am un respect deosebit și o prețuire. poate că suntem puțini… dar suntem. e tot ce contează.
poezia o voi finaliza astăzi (sper) și o voi posta aici, la tine, în dar.
deocamdată spun doar că atunci, demult, la început, te citeam și mă descumpăneau puțin toate cele citite de tine. cu siguranță că nu voi ajunge vreodată să citesc atât de mult ca și tine, chiar dacă am mereu răgaz pentru asta, sunt însă mai aplecată spre propriul scris. nici asta nu e greșit.
în mica noastră adunare locul tău este unul singur și e special, așa cum este prietenia mea pentru tine. și chiar dacă nu am spus niciodată, vă datorez mult vouă și îmi sunteți tare dragi voi… chiar dacă nu vă cunosc în realitate.
îți mulțumesc pentru că ești așa cum ești.
😳 iar mă ridici în slăvi?
sînt cum sînt, cine mă vrea mă ia aşa, nu intru cu japca pe gîtul nimănui şi nu mă trag de şireturi cu nimeni. iubesc acest club fără să ştiu prea mult de ce, atacurile de anul trecut mai întîi m-au descumpănit apoi m-au îndîrjit, etc. nu mai scriu despre lecturile mele pentru că am descumpănit prea multă lume 🙂 şi aştept poezia ta. hug!
atacuri vor mai fi, tibi, mă aștept ca cei care nu înțeleg că nu suntem aducători de trafic și că scrisul este ceva ce ține de fiecare, nu e o obligație, să se ridice iarăşi dintre vălurile cumsecădeniei lor aparente. numai că de data aceasta eu nu mai am ochii legaţi. îi aștept, pe unii îi și știu. pisica știe să fie și rea… dacă trebuie. în realitate sunt un om orgolios şi nu am să las pe nimeni, absolut pe nimeni, să distrugă ce am creat noi, împreună, în acest timp, lumea noastră.
nu, nu te ridic în slăvi, pupatul condurilor este o „artă” complet străină mie, ba chiar îmi repugnă. spun doar ce simt, cred, văd, ştiu. şi repet: între oamenii care alcătuiesc miezul acestui club şi sateliţii care apar şi dispar este o zonă umbrită, mare, neumplută de nimic, valea umbrelor…
nu cred că vor mai fi atacuri, psi.
vei vedea că am fler şi intuiţia nu mă înşeală.
în rest, noi să fim sănătoşi şi să ne cînte muza în urechi. 🙂
Urări de bine şi de rodnicie în cuvânt şi din partea mea pentru tine şi pentru toţi membrii clubului psi!
Ce frumos ai vorbit despre mândria de a face parte din acest club! Subscriu şi eu. Aprecierea unor oameni pe care îi preţuieşti este totdeauna motiv de mândrie.
Chiar sînt mîndru că pot frecventa oameni hăruiţi aşa cum sunteţi voi şi fac şi eu tot ce pot să vă ţin isonul. 🙂 Mulţumesc.
Mulţumesc şi eu! 🙂
[…] mai scris: psi, tibi, vero, carmen […]
[…] la jocul din curtea lui psi, iar la această joacă participă şi Carmen Pricop, Vero, Scorpio, Tiberiu, din nou […]
[…] tibi […]
Nu stiu daca este vreun subiect care sa nu te prinda iar povestea calatoriilor tale imi place foarte tare 😀 Ma bucur ca ne-am gasit in club!
Blogul meu este din gama ghiveci. Ca să scriu numai despre călătorii, mi-ar trebui vreo zece mii de euro lunar. Sponsor? N-am! 😀 Bine-ai revenit!
„Insondabilele abisuri” ureaza la randul lor tuturor inspiratilor din club zile frumoase si profunde, metafore la alegere, stil si perspectiva cand le va fi mai rau si multa sanatate.
Cat despre ceea ce spui relativ la diversele stiluri si subiecte abordate eu una cred ca totul acesta este un mare castig, trecand de la una la alta avansam evoluand fara sa ne dam seama.
La cat mai multe cuvinte !
Mulţumesc şi eu de urări! 🙂
[…] tibi […]
Tibi, tu vrei mereu să mă faci să lăcrimez ?
Adică nu vrei să spun adevărul ? 🙂
Multumim de urari, si tie la cat mai multe psi…duzineli si luneli, si poate or mai aparea si altele 🙂
Cu plăcere şiiiii, vor mai fiiiiiiiii! 🙂
promisiunea e promisiune, nu? 🙂
tu, care porţi în ochi venin
şi care-ascunzi în vorba ta cuţite
ori zeamă de cucută şi pelin,
sub faldul mierii tale prefăcute,
tu, care cauţi felinare oarbe
în care chipul tău să se albească,
mai bine treci. şi două vorbe:
nu-i lumea noastră o fereastră
în care stai precum o julietă
de unde scuipi în tot şi judeci toate,
tu, desenat ca ingenuă statuetă,
eu ştiu şi văd: ţi-s vorbele pătate,
nici soare n-ai, nici gând frumos,
spre omul care scrie şi visează,
şi te mănâncă răul pân-la os
dar spui că alţii te invidiază.
mai bine treci şi nu ne ţine calea,
în lumea noastră, dăltuind cuvinte,
nu-i locul tău şi nu e valea
aceluia ce chiar şi-n somn ne minte.
tu, care crezi că-ai să ne ai
pierduţi în admiraţie spre tine
te du! în micul nostru rai
ţi-s porţile închise şi străine.
aici sunt oameni buni şi calzi,
aici culorile se risipesc, lumină,
nu te apropia, ai să te arzi
la flacăra din propria-ţi minciună.
waw! mi-e dedicată? 🙂
aşa cum am promis. 🙂 este a ta. dar sper că îmi vei îngădui să o aşez mâine într-o postare şi la mine, păstrând dedicaţia.
chiar te rog, psi. 🙂
Multumesc pentru „frumoasa” ca pentru „indragostita” mai bine mi-ar fi fara 🙂
Nu, nu ţi-ar fi. 🙂 Ştiu foarte bine ce spun. Rămîi AŞA!
Daca zici tu…. 🙂 Oricum nu am de ales…
Aşa e cel mai bine. 🙂
[…] scris minunate duzini: 1. Scorpio 2. tibi 3. Vero 4. Vero 5. Carmen Pricop 6. Calin 7. Tibi 2 8. Abisuri 9. Some Words 10. Dictatura […]
[…] este dăruită lui tibi, acolo a apărut pentru prima oară […]
[…] tibi […]
[…] de …duzină alături de mai-harnicii: Scorpio, tibi, vero, carmen pricop, Călin, Tibi 2, Ursul, Some Words, Dictatura Justitiei, dor, […]
Pfui, ce frumos! Melancolic și suav 🙂
1. la tine am găsit de câte ori am intrat un loc de meditație și un izvor de înțelepciune.
2. clubul Psi…e o încântare datorită celor care îl formează și provocărilor pe care reușesc să le onorez uneori.
Vivat și de la mine!
🙂
🙂
Ştiu eu ce să mai spun?
Pentru toate cele găsite la mine pe blog, psi este vinovată. 🙂
cine, necine. eu am zis!
😀
Ai zis, ai zis! Doar n-o să-ţi iei spusele înapoi. 😀
nope! 🙂
🙂
[…] a fost inspirat de postarile de pe blogurile pe care îmi place sã mã plimb, astfel citindu-l pe Tiberiu, am urmat Panglica de catifea pânã la Duzina de cuvinte – Pãpuşi. Apoi, cu Duzina de […]
sunt total in asentimentul tau.
este un club cu adevărat frumos, cu oameni buni şi talentaţi. 🙂
[…] tibi […]
iuuuuuiiiiiiii…ce iubibila sunt… :))
Tibi dedicatia lui Psi m-a facut pana si pe mine mandra….
Ps- Specialii mei …:))))
poi dacă eşti, eşti! 🙂 hug!