Călător printre stele – psi-luneală

Dintotdeauna omul a privit scrutător, cerul. Cerul înalt, cerul misterios, cerul luminat de soare în timpul zilei şi dominat de lună, în timpul magicelor nopţi. Noaptea, cerul este cu adevărat spectaculos: miliarde de miliarde de luminiţe pîlpîie pe firmament izvodind vise şi visuri. Printre aceste visuri, cel mai vechi şi cel mai avîntat este bineînţeles, zborul. Din cele mai vechi timpuri, visul de a fi călător printre stele nu i-a dat omului pace. Primele sale zboruri au fost bineînţeles, pe aripile fanteziei. Mii şi mii de poveşti ne poartă pe tărîmuri fermecate cu armăsari înaripaţi, cu zmei şi chiar şi măturile au devenit uneori, vehicule zburătoare 🙂  Legenda lui Icar, misterioasele desene de la Nazca descrise de Erich von Daniken, Carul de foc al Sfîntului Ilie, multe alte poveşti – cine stie? poate adevărate – ne  poartă măcar cu ochii minţii, în văzduh.

Astăzi, zborul a devenit ceva cu totul şi cu totul banal. Sumedenie de aparate de zburat de la cele mai simple ca parapanta de exemplu, şi pînă la rachetele care propulsează oamenii pe staţia spaţială internaţională, brăzdează minut cu minut toate zările posibile. Nu voi face acum istoria aparatelor de zbor dar, voi aminti în treacăt cîteva nume celebre: Montgolfier, Mermoz, Coandă, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Fraţii Wright, iar mai aproape de zilele noastre Gagarin, Armstrong, Prunariu. Am o menţiune specială de făcut pentru un mare nedreptăţit: Dumitru Dediu. Acesta, împreună cu Dumitru Prunariu a parcurs toate etapele pregătirii pentru zborul în Cosmos. Cum a fost ales Prunariu, nu vom şti niciodată. Cert este că Prunariu s-a bucurat şi se mai bucură de onoruri (ca şi fiul său de altfel), în timp ce despre pensionarul Dediu n-a ştiut şi nu ştie nimeni, mai nimic.

Dacă revenim la rachete, cele mai avansate obiecte din punct de vedere tehnologic, obiecte ieşite din creierul şi din măiestria mîinilor umane, ne gîndim în special la Navetele spaţiale americane (recent ieşite din uz), la rachetele ruseşti de tip Soiuz aflate încă în serviciu, sau la programele spaţiale ale unui număr de ţări (vreo zece în total, dacă ştiu bine). Sau ne ducem cu gîndul la Wernher von Braun și la Hermann Oberth, ca fiind părinţii rachetelor germane V1 şi V2, rachete care au stat (după WW 2) la baza întregului program spaţial, atît american cît şi rusesc. Aşa şi este.

Dar. Că există şi un mare dar. Dacă n-aţi auzit încă, a venit vremea să auziţi despre un personaj prea puţin popularizat: Konraad Haas. Acesta este inventatorul rachetei moderne, rachetă cu trei trepte! prilej de mare uimire pentru acele vremuri. Iată o foarte scurtă istorie despre acest personaj şi despre invenţia sa:

” S-a nascut in 1509 langa Viena. Provine din familia nobiliara Haasenhof. Studiaza in orasul amintit precum si in alte orase. S-a specializat in studiul si perfectarea armelor de foc, ajungand din aceasta postura mai intai „Zeugwart” (guard imperial) sub Ferdinand I Habsburg.

Se va implica intens in războiul lui Ferdinand de Habsburg (fratele lui Carol Quintul, imparatul Romano – German) cu Janos Zapolya, razboi mai bine cunoscut drept razboiul pentru Transilvania. La varsta de 42 de ani, in 1551, va fi trimis la Sibiu pentru a se ocupa de arsenalul orasului ca si sef al arsenalului imperial.

Arsenalul din Sibiu a fost puternic inzestrat de armata habsburga. Arsenalul Sibiului, localizat si astazi in Cazarma Kempel din Piata Armelor (cladire ce a fost construita după indicatiile lui Haas), va fi unul dintre cele mai bine dotate si inaintate ca tehnologie militara din sud-estul Europei in acea perioada, sub administrarea lui Haas.

La Sibiu isi va continua studiile incepute in 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactand in oras lucrarea sa despre rachetele in trepte. Aceasta lucrare este astazi considerata prima documentatie si tehnologizare a rachetelor, in Europa (manuscrisul a fost descoperit in 1961 in Arhivele Sibiului). El este astfel primul care enunta principiile si modalitatile de constructie ale rachetelor.”

Refuza sa predea arsenalul lui Zapolya si aliatilor sai. Va ramane la Sibiu si dupa retragerea armatelor imperiale. Va muri la Sibiu in 1576.” Sursa AICI.

Ce-ar mai fi de spus? Poate numai ce a spus Oriana Fallaci într-o carte celebră: Dacă soarele moare, omul va deveni pentru totdeauna, călător printre stele!

în primul rînd, psi

carmen pricop

SimonaR

Carmen DJ

tibi 2

anacondele

dor

scorpio La Fee Mitzabiciclista Cita Dia na incognito cammely .

Reclame