Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for februarie 2013

1 Martie

Ofer cu drag, tuturor doamnelor care-mi citesc blogul, flori

O fotografie superbă realizată de CARMEN

Şi o prăjiturică

Să fiţi iubite, fericite şi să petreceţi bine 🙂

. . .

Martisorul – origine si semnificatie

In vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele si da-mi albetele”.


Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.

Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui. Martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.

Citeşte mai departe pe creştin ortodox

Read Full Post »

Oameni buni! Citiţi şi cumpăniţi!

CRISTI DANILEŢ - judecător

Cristi Danilet - dreptate

                                   VIDEO: AICI

Acum 14 ani, in 1998, cand am terminat Facultatea de Drept vedeam o schimbare in Romania si am sperat ca aceasta schimbare va ajunge si in justitie. Am crezut atunci, cred si acum, ca justitia romaneasca trebuie si poate sa devina competenta, puternica si independenta. 

Am incercat, cat m-au tinut puterile, sa lupt pentru dreptate in Romania. Nu o fac pentru bani sau pentru pozitii, nu o fac pentru ca as avea vreo legatura nepermisa cu cineva din sistem sau din afara sa. O fac pentru ca sunt devotat in apararea, recladirea si intarirea justitiei care trebuie sa functioneze in mod credibil pentru cetatean.

Am realizat ca nu este asa de simplu. Am lucrat ca expert in proiecte pentru fundatii germane – cum sunt Konrad Adenauer si Erbert– si am invatat…

Vezi articolul original 630 de cuvinte mai mult

Read Full Post »

Lucas

Recitesc o carte excepţională a unui mare maestru al prozei scurte, Julio Cortazar: Un oarecare Lucas. Carte cu accente autobiografice, carte care plonjează adînc în mentalitatea omului (oarecare), om care se vede intrat în vîrtejul unor întîmplări a căror noimă nu le mai poate controla şi nici înţelege. Pur şi simplu, Lucas devine spectatorul teatrului lumii în care este angrenat deşi chiar el, este actorul principal. Ca de altfel, noi, aproape, toţi. Noima principală a lumii în care trăim pare a fi absurditatea şi arbitrarul. Ştiţi vorba aceea în care bătaia de aripi a unui fluture provoacă un taifun. Cine este oare, supremul regizor al lumii în care trăim? Dumnezeu este autorul, actorii şi spectatorii suntem noi, cu toţii. Dar. Regizorul, cine e? Cine provoacă bătaia de aripi care determină furtunile vieţilor noastre?

Read Full Post »

Dictatura justitiei

4257_somali-refugees_1_460x230[1]

„ Dragi prieteni,

Am scris un articol despre o tânără somaleză violată cu brutalitate de soldați ai Guvernului, sperând că gestul ei curajos de a împărtăși această experiență dureroasă va atrage atenția asupra gravității problemei violurilor în Somalia. Dar Guvernul a folosit articolul meu pentru a condamna la închisoare victima unui viol sub acuzația de „ofensă adusă statului”! Haideți să ne unim forțele pentru a pune capăt violurilor comise chiar de forțele de securitate. Dă click mai jos pentru a mi te alătura:

http://www.avaaz.org/ro/somalia_no_authority_to_rape/?bvgJOcb&v=22326

Violul este o experiență îngrozitoare, iar situația în care singurele autorități cărora te poți adresa pentru a ți se face dreptate sunt chiar violatorii tăi este o condamnare zdrobitoare la neputință. Dar cred că împreună îi putem aduce speranță acestei victime nefericite. Am lansat o petiție globală pe site-ul Avaaz pentru că Guvernul somalez depinde puternic de finanțarea primită de la alte guverne, deci comunitatea internațională…

Vezi articolul original 403 cuvinte mai mult

Read Full Post »

Magnum

.

 

Read Full Post »

Straturi şi staturi

Nesimţiţi învîrtiţi; laşi asupriţi; rebeli prigoniţi: Huteriţi.

Citeşte despre, AICI !

Asta devenim? O societate condusă de huteriţi?

De cei care se reproduc între ei şi ne acaparează viaţa?

Read Full Post »

Putem. Dacă vrem.

blogdecainerau

STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA. STAT DE DREPT. SUPREMATIA LEGII. JUSTITIE INDEPENDENTA.

PS: Putem oare, uitand de orice rivalitate, de orice ar putea sa ne desparta, sa ne unim in jurul unei idei? Putem oare sa dam un semnal unitar, unic, clasei politice? Ar putea chiar azi  toate blogurile de dreapta sa afiseze acest unic mesaj? Incercam?

Vezi articolul original

Read Full Post »

O susţin!

Sare'n Ochi

un-samurai-fragil1Există un val de indignare cinstită pe care nimeni nu vrea, sau se pare că nu are putere să vrea, să-l capitalizeze, să-l preia și să-l canalizeze către a face o Românie “ca afară” – curată, curățată de bișnițari și boschetari politici, morală, cu valori ne-răsturnate, ne-golite de conținut și de idee. O Românie care să nu fie condusă de către un infantil plagiator mitoman și un chiulangiu megaloman.

Există oameni care vor, din toată ființa lor, să se nască o opoziție la tot ce reprezintă actuala Putere. Iar prin actuala Putere înțeleg și actuala Opoziție de cacialma făcută de-alde Vasile Blaga, Dan Diaconescu în Direct și alții ca ei – unii simipli tributari ai educației comuniste, alții simpli țepari ai sistemului de cumetrie creat de către Ion Ilici Iliescu după Decembrie 1989. Vorbesc, deci, despre o Opoziție cinstită, cu greața-n gât, sătulă de jocul de-a democrația, nu despre una…

Vezi articolul original 511 cuvinte mai mult

Read Full Post »

Evadarea

clubul psiLibertatea este, se ştie desigur, unul (sau mă rog, una, că e o ea) dintre marile deziderate ale oricărui om care chiar apreciază că a apărut pe această lume şi ştie cum (ar trebui) să-şi trăiască viaţa. Mulţi cred că sănătatea este pe primul plan dar eu, am serioase îndoieli. În fine, fiecare crede ce vrea.

O vorbă mai din topor spune că un bărbat nu va şti niciodată ce caracter are, decît dacă trece prin experienţa privării de libertate. Aşa e? Probabil că da, aşa e. Nu mă refer la infractori şi nici la oamenii închişi pe nedrept (prea mulţi, din păcate). Exemple avem din literatură  (Edmond Dantes, Jean Valjean, etc) şi din viaţa de zi cu zi: deţinuţii politici sau mai nou, bătrîni încarceraţi pentru delicte minore. Mă refer la cei picaţi ca musca-n lapte, printre care mă număr şi eu 🙂 .

Eram în primul an de armată şi căpătasem o permisie duminicală. Nu mai ţin minte exact ora la care puteam părăsi cazarma dar, ştiu că ora limită era apelul de seară, ora 20. Aşaaa 🙂 . Cred că era prima mea ieşire în oraş, după o lungă perioadă de „detenţie” 🙂  între zidurile cazărmii. Nu cunoşteam Mangalia deloc, iar distanţa de la poarta cazărmii pînă în oraş era destul de măricică. La plecare, nu conta dar la întoarcere, timpul trebuia drastic măsurat.

După ce-am căscat ochii pe săturate în oraş şi după ce-am mîncat bine la Callatis, (evident că am păpat şi cîteva berici), am luat-o repejor către „acasă”. Cu ochii în toate părţile ca să recunosc drumul, n-am observat decît în ultima clipă că drumul meu se intersecta cu un ofiţer de la pifani. Şi s-a produs dezastrul: l-am salutat în ultima clipă, „din mers” 🙂 . De unde şi vorba: te-am salutat din mers 🙂 .

Regula era că trebuia să te opreşti, să-i acorzi salutul şi abia apoi să-ţi urmezi calea. Ofensat (era o rîcă permanentă între marinari şi pifani, mai ales la nivel superior, de ofiţeri), respectivul ofiţer m-a oprit, m-a legitimat şi mi-a dat voie să plec, după ce i-am explicat de ce mă grăbeam.

Credeam că am scăpat dar, nuuuu 🙂 . M-am trezit cu un raport şi am fost pedepsit în faţa întregii unităţi cu nu mai ştiu cîte zile de arest. Parcă, vreo trei. De data asta, arest adevărat, la închisoarea cazărmii. Hm. Condiţii umilitoare dar, nu insist.

Nu cred că-mi treceau prin cap gînduri de evadare dar, evadarea mea, totuşi, s-a produs 🙂 . Cum? Foarte simplu: s-a dat o alarmă pe unitate şi radistul nu putea lipsi de pe navă 🙂 . Aşa că, a fost trimisă de urgenţă o maşină care să mă recupereze şi am „evadat”. Îngerul meu păzitor m-a protejat de acea umilinţă şi nici astăzi nu ştiu de ce n-a mai insistat nimeni să-mi „efectuez” restul zilelor de arest. Am petrecut totuşi o zi şi o noapte oribile, pe care nu le doresc nici măcar duşmanilor mei.

– – –

Au mai scris despre evadare, începînd cu psi:  

anacondele . La Fee . Cita . incognito . tibidoi . Carmen DJ . scorpio . dor . Gabriela . mitzaa . lili3d . Vero . Carmen Pricop .

Read Full Post »

Obiceiuri de Dragobete

Pe 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

 La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele:

„Flori de fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti”.

 In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.

 De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si „face de Dragobete”, fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui. Era o sarbatoare a grupurilor de tineri care ieseau din sat la padure, faceau o hora, se sarutau si se imbratisau. Avea toate trasaturile unei sarbatori premaritale, de antamare a unor relatii intre tinerii din comunitate, ce anticipau nuntile.

 Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de uraciune facute impotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se intalneau pentru a-si face juraminte de prietenie.

 Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.

 Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.

 Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii bucovineni, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.

 Sursa: crestinortodox

Read Full Post »

Older Posts »