„Dumneata eşti mai aproape, ia-l de mînecă puţin” !
Zis-a bine Topîrceanu şi ca el mai zic şi eu: dragilor! lăsînd ‚toptanu’ nu vă-ncredeţi nici în „zzzz-EU” 🙂
Se pare că dezvoltăm un egoism feroce, egoism care nu mai ţine cont de absolut, nimic. Fiecare dintre noi ştie tot, poate tot, face tot. Fiecare dintre noi se simte îndreptăţit să-l ia de „mînecă” pe fiecare interlocutor şi fiecare dintre noi se simte ultragiat dacă altcineva îl ia de „mînecă” pe marele, EU!
Am devenit suficienţi. Trăim vremuri încrîncenate. Fiecare dintre noi s-a poziţionat într-o tranşee şi fiecare (sau aproape) trage cu toate armele din dotare către presupuşii noştri adversari, adversari pe care îi percepem ca pe nişte duşmani. Nu inamici. DUŞMANI!
În ce ne camuflăm?
Pare-se că şi primăvara asta, s-a camuflat într-un soi de toamnă, nu? 🙂
Vă invit la reflecţie şi de ce nu? La un o mica destindere:
La vanatoare
I. Decorul
Sus, pe dealuri, Toamna pune
Miristi galbene-n lumina,
Araturi ca de carbune
Si mohoare de rugina.
Randuri-randuri, spre campie
Se perinda nori de plumb
Peste larga simetrie
De coline cu porumb.
Iar cand soarele strabate,
Luminand peisajul vast
De dreptunghiuri colorate
Intr-un limpede contrast,
Salta-n valuri jucause
Si fosneste lung sub soare,
Cu matasa la panuse,
Mamaliga viitoare…
II. Un iepure
Scurt, mohorul a fosnit…
Si spre neagra aratura
Intr-o clipa s-a ivit
Un magar-miniatura!
Din capita sare pleava,
Sar gunoaie dintr-un snop.
Pusca scoate fum pe teava
Si porneste ca un dop…
A cazut… ba nu! Din goana,
Mic, elastic si urgent,
Lang-o tufa de simziana
A facut un compliment.
Spre porumb acum s-abate…
Un scaiete zapacit
Il intreaba: – Ce e, frate?
– Sunt teribil de grabit!…
Alungat ca de furtuna,
Cu picioare de lacusta,
Se destinde si s-aduna
Peste-o miriste ingusta.
Ca o minge se pravale,
Se coboara si se suie
Prin hartoapele din vale:
Uite-l – nu e, uite-l – nu e!…
Linistea coboara iarasi
Peste tarinile moarte…
– L-ai scapat! zice-un tovaras.
– Mi-a sarit cam de departe…
III. Masa
Din vazduh abia s-aude
Tipat jalnic de prigorii…
Cu ciubote mari si ude
Stau la masa vanatorii.
Toti cu pusca langa geanta,
Guralivi si oraseni,
Pun o pata discordanta
Pe capita de strujeni.
Si e frig, si toti ingheata…
Si din cand in cand nu strica,
Incepand de dimineata,
Cate-un strop de sacarica…
– Intr-o toamna, zice unul,
La un capat de razor
M-am oprit sa scot tutunul…
Cand, de jos, de la picior,
Fara veste vad ca-mi sare
Un soldan cat un vitel,
Si starneste-n goana mare
Alti vreo sapte dupa el!
Trag cu ploaie in gramada,
Fara sa tintesc deloc…
Cine s-astepta sa-mi cada
Patru iepuri dintr-un foc?…
– Astea sunt inventii pure…
Mie mi s-a intamplat,
La o goana-ntr-o padure,
Un mister adevarat.
Nici nu m-asezasem bine,
Stam cu pusca subsuoara…
Cand deodata langa mine
Se opreste-o caprioara.
Sta si-asculta, imobila…
Eu atunci – ma stiti cum sunt –
M-a cuprins un fel de mila:
Am oftat… si-am tras in vant.
Cand vazu ca “umplutura”
Trece fara s-o atinga,
Ea si-a-ntins la pusca gura
Si-a-nceput… asa s-o linga…
– I-auzi colo, ce curaj, ma!
Asta si-a-ntrecut perechea!
… Buruienile din preajma
Trag si ele cu urechea.
Un maces de doua schioape
Zice-n taina unui spin:
– Dumneata esti mai aproape,
Ia-l de maneca putin!
IV. La intoarcere
Vantul curge spre campie
Transparent si uniform.
Toate ierburile-nvie,
Toate tarinile dorm.
Ici si colo se ridica
Cate-un nour alb de praf…
Strajuind soseaua mica
Stalpii rari de telegraf
(Tot mai singuri, ceafa-n ceafa,
Suluri vinete de fum
Lungi ca gaturi de girafa),
Insirati pe langa drum,
Spre orasul plin de turle
Stau privind c-un aer tamp…
Si deodata-ncep sa urle
Ca-i apuca noaptea-n camp.
– – –
Despre „trasul de mânecă” au scris tenacii şi frumoşii membri ai clubului psi. Iată-i:
[…] Au scris psi, tiberiu […]
Bon soir!
Asta este ! Ciudati mai sunt suficientii cocosatii de ego!
De cand absurdul a devenit o forma de viata, nici povestile nu mai sunt ce-au fost!
„Feminista” Scufita Rosie!
” Scufita Rosie care traia la marginea unei paduri vaste, fu trimisa de mama ei sa duca un cos incarcat cu apa minerala la domiciliul bunicii ei, nu pentru ca ar fi fost bolnava femeia-Doamne-fereste! -ci fiindca facea astfel un gest generos care dezvolta sentimentul de aparteneta la comunitate! 😛 In plus bunica ei nu era bolnava ci mai degraba intr-o perfecta stare de sanatate fizica si mentala, fiind capabila sa aiba grija de propria persoana, ca orice adult ajuns la maturitate. Pe drum spre casa bunicutei, Scufita Rosie fu acostata de un Lup care o intreba ce duce in cos. Ea ii raspunse: „_cateva snacks-uri sanatoase, pentru Bunica care , cu siguranta, este absolut capabila sa-si porte singura de grija ca orice adult ajuns la maturitate. Si lupul ii spune: -Stii, draga mea padurea nu-i un loc pt fetite care se plimbe singure.
-Consider remarca ta sexista extrem de jignitoare, insa o voi ignora , gandindu-ma la statutul tau bine cunoscut de proscris al societatii pe care l-ai dobandit.
Iar acum scuza-ma tb sa-mi vad de drum.
Insa cum statutul de proscris al societatii il ajutase pe lup sa se debaraseze de cliseele inrobitoare, tributare modului de gandire tipic occidental liniar, lupul cunostea o scurtatura pe care putea ajunge mai rapid la casa Bunicutei. Dadu buzna in casa si o manca pe Bunicuta, actiune al carei curs era perfect valabil pt. un carnivor ca el. Dupa care, total dezinhibat, eliberat de prejudecatile traditionaliste, rigide, in legatura cu conceptul de masculin si conceptul de feminin, isi puse camasuta de noapte a Bunicutei si se urca in pat.
Pe usa intra Scufita Rosie:
– Bunicuto, ti-am adus niste snacks-uri fara sodiu si fra grasime, ca expresie a respectului fata de rolul tau de patriarh 😛 intelept si preocupat de binele societatii.
Cocotat in pat lupul rosti: -Aproprie-te, copila mea, ca sa te pot vedea mai bine.
Scufita Rosie spune: A, am uitat ca esti dezavantajata optic cu desavarsire! Bunicuto, dar ce ochi mari ai!
-Fiindca am vazut multe si am iertat multe, draga mea!
-Bunicuto, dar ce dinti mari ai!
–Sunt multumit cu mine, de ceea ce sunt si Cine sunt, ii raspunse lupul.
Lupul o insfaca pe Scufita Rose in gheare, hotarat sa o devoreze. Scufita Rosie tipa, nu pentru ca ar fi fost infricosata pentru predispozitia lupului spre travesti , ci din cauza ca i-a fost spatiul sau de actiune! 😛
Tipetele fura auzite de o persoana care trecea prin padure _Taietor de lemne ( sau cum ii placea sa i se i spuna -Tehnician de Combustibil Lemnos) Intra in casuta, ridica securea si cand era pregatit sa loveasca , atat Scufita Rosie cat si Lupul se oprira .
Si ce zici ca ai de gand sa faci? il lua la intrebari Scufita Rosie .
Tehnicianul de Combustibil Lemnos clipi nedumerit si se stradui sa furnizeze o explicatie, insa nu-i trecu prin minte niciun cuvant..
-Auzi, sa dai buzna aici ca un om de neanderthal, agitandu-ti toporul si lasandu-l sa te exprime! Specimenule! Cum indraznesti sa presupui ca o femeie nu e in stare sa-si regleze singura conturile cu lupul, fara a fi nevoie de interventia unui Tehnician de Combustibil Lemnos?La auzul discursului insufletit al Scufitei Rosie, Bunicuta sari afara din gura Lupului insfaca toporul si ii reteza scurt capul Tehnicianului de Combustibil Lemnos. Dupa aceasta grea incercare Scufita rosie , Bunicuta si Lupul se simtira UNITI de un anume sentiment al cauzei comune. Hotarasera sa infiinteze un CAMIN ALTERNATIV bazat pe respectul reciproc si pe cooperare, si traira impreuna fericiti in padure pana la adanci batraneti.”
Morala: Nicio intentie buna nu ramane nepedepsita! 🙂
( pastisat 🙂 dupa eseul pamflet ” Scufita Rosie” -„Povesti corecte politic de adormit copiii” – James Finn Garner-Ed.Coresi)
Eu ştiu alt banc, nu prea corect politic dar, în fine: Scufiţa Roşie mergea prin pădure, împreună cu o prietenă de-a sa, mai mare. Cînd s-au întîlnit cu Lupul, Scufiţa care ştia povestea, a luat-o (ca să scape) pe unde trebuia. Prietena sa, care nu ştia povestea, a luat-o peste tot 🙂 Între timp, Bunica s-a lăsat sedusă de Pădurar, iar povestitorului i s-au lungit nasul şi urechile 🙂
Nota: Lupul din poveste este rodul unei constructii metaforice:P. Niciun „lup” din viata reala nu a fost ranit in cursul acestei povesti, fiindca umblau in haita! 😛
Se pare că bietul lup nu mai poate fi găsit decît în poveşti.
În viaţa reală, avem numai şi numai, oiţe pioase 😆
Asa-i inaintea pregatirii oricaror alegeri -avant la lepre- -piosenie si cantece la harfe! 😛
Am văzut îngreţoşat (de fapt citit) cum haita roşie a furat cu neruşinare pînă şi trecutul istoric al social-democraţiei.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/dupa-ce-a-furat-tot-ce-se-putea-in-tara-asta-psd-s-a-gindit-sa-puna-mina-si-pe-trecutul-1.html
Predictibili !:(
http://www.contributors.ro/politica-doctrine/jenantul-travesti-ion-iliescu-si-discipolii-sai/
Ce să le ceri? Chiar ei se împăunau cu termenul de ilegalişti!!!
Şi din cîte observ, cam puţini au rămas oamenii care mai cred că se poate trăi cinstit, fără ciupeli, fără învîrteli şi fără „cunoştinţe”. Altfel, nu se explică modul în care sunt votaţi aceşti bandiţi conduşi de un criminal kaghebist şi de un securist notoriu, DOVEDIT!
Se poate trai domnule Orasanu, dar cu multe alte renuntari si de obicei esti considerat un simplu fraier!
Se pare ca sindromul ambulantei nu mai are efect!
http://www.evz.ro/detalii/stiri/procurorii-cer-o-pedeapsa-mai-mare-in-cazul-lui-catalin-voicu-fostul-senator-nu-s-a-preze-10339.html
Astet capturarea omului cu sozi si fata INTACT varanica! !
Astept capturarea omului cu solllzi si fata INTACT varanica! Se intelege! 😛
E la Spitalul floreasca. De acolo, va ajunge direct la bulău. Practic, el începînd cu acest moment, este arestat.
Mulţumesc pentru destindere! 🙂
Reflecţia o las pentru o oră mai puţin târzie!
Nu te trag de mînecă 🙂
[…] Cu mâna mai ferită, poate(de o mânecă mai lungă) au scris pentru tema de luni şi psi©, Scorpio, anacondele, tineriu […]
zzzz-EU e eul adormit? 🙂
Iar ai ghicit. Cum faci 🙂
sunt di vină…pardon, sunt divine ghicitorile tale, tineriule, de-aceea fac cum fac. 😛
E limpede de ce faci cum faci: eşti divină! 😛
Doamne, dragi mi-s versurile astea!
Sincron: eu umblu pe la tine, iar tu umbli pe la mine 😛
Daaaaaa 😆
Era să mă și sperii 😀
Ci numai nu te speria, ci stai cu binişorul 😛
[…] Au mai fost trași de mânecă : psi, Dor, Dictatura justiției, Scorpio, Anacondele (o dată), Anacondele (a doua oară – așa snt unii frate, când se stârneeeesc…), Alma Nahe și Tibi. […]
spuneai la mine că avem nevoie să fim traşi uneori de mânecă. dar asta nu prea ne place… deşi recunoaştem (cu jumătate de gură) necesitatea.
de pildă: eu am nevoie să fiu trasă de mânecă atunci când scriu prost. o face cineva? ar fi un gest de preţuire… da, o face cineva… oare i-am mulţumit vreodată?
am zâmbit, am gândit… şi mi-au plăcut versurile. 🙂 mulţumesc, tibi!
psi
eu n-am să spun niciodată, nimănui, că nu-mi place o postare. cel mult comentez neutru. şi asta pentru că nu cred că are cineva, în afară de criticii de specialitate, căderea de a se pronunţa. şi chiar şi aceia sunt subiectivi şi se contrazic. important este ca tu, să crezi în ceea ce faci. critici găsesc absolut toţi creatorii, indiferent de domeniu. hug, psic 🙂
ştiu ce spui, tibi. eu am fost mereu vehementă când a fost vorba de critica literară, profesoara mea de limba română din liceu mă iubea pentru tăria cu care susţineam că nu încape nimeni în pielea celui care a scris de fapt. chiar nu suport patul lui procust, nici în literatură şi nici în alte domenii. totuşi… apreciez când cei care mă citesc simt ceea ce eu însămi nu vreau să îmi recunosc, deşi ştiu, acele perioade în care macin în gol şi care sunt inevitabile…
[…] , anacondele – de s?mbata , anacondele , alma nahe, alma nahe, tibi, Gara pentru […]
Azi ești calm și ne transmiți o stare de bine. Mulțumesc!
Dragă Carmen, m-am calmat de multişor. Derbedeii (politicienii) aceştia nu merită să ne mai facem nervi. Nici românii nu merită altceva decît votează. Aşa că, să ne bucurăm de primăvară 🙂
Nu mai invinovatiti romanii! Chiar va recomand „Homo Fraudens” ! Vinovati: Ilici Iliescu; Petre Roman; Silviu Brucan @co. pleiada esalonului doi si trei, copiii tatilor si mamelor cu un trecut comunist glorios- si descaltatori ai patrimoniului romanesc, cei ce intamplator au lucrat in intrepriNderile de comert exterior SAU ERAU CU OARESCE treburi pe-afara si au devenit oamenii din umbra de la butoane si alti povestitori investitori-pradatori care au venit cu „ganduri” pasnice pt. eterne si fascinante meleaguri romanesti! Piti (ponci si poance la cules de floricele si cumparaturi la mall si de edituri, btt-uri, fabrici si uzine-mmmm ce oras frumos) de duzina sunt doar fata ascunsa a Lu(m) nii!
Dragă Brindusa, mă tem că n-am încotro şi va trebui să-i învinovăţesc: Nu cred că există prea mulţi români care să nu apeleze la cunoştinţe atunci cînd au de rezolvat indiferent ce problemă. Nu ştii pe cineva? este literă de lege în ţara asta; urmată de întrebarea: cît costă? începînd de la aranjarea căsătoriei, botez, spitalizare, înmormîntare, etc etc etc etc etc etc. 😦 Milioane de oameni votează pentru fleacuri: mălai, orez, etc etc etc etc etc etc 😦
” Nu ştii pe cineva? este literă de lege în ţara asta”- Cine a impus legea aceasta ?Omul simplu naclait de birocratia creata cu rigoare stiintifica de o clica ( aparent fractionata si la nevoie opozanta) ce a pervertit pana si pe cei veniti din afara?
Ce se intampla cu individul corupt? Se imbogateste subit. Nimeni n-are dovezi impotriva lui. E elegant, pare distins, nu imund ca tallharii si carnatarii marunti. E considerat inteligent- „pai cum ar reusi altfel? „. E acoperit cu un val de aprecieri . Dupa cateva tunuri zdravene si o rotunjire apreciabila a sumelor ascunse cu grija in paradisuri fiscale isi asigura o pozitie politica sau uneori o pozitie ONORABILA chiar intelectuala. Si uite asa isi brodeaza peste tot o clica dominatoare, o capusa oribila plasata in intreaga societate. S-a incetatenit stiintific , pot spune, un cuplu al fraudei si jafului .
Stiti care e marele joc? Jocul de fum ceata si pete. Orice pradator asta cere- dati drumul la fumigene!, sa nu vada om cu om, sa bajbaie in intuneric, in timp ce noi ne facem ca ne certam , ceata este propusa drept solutie climatica. Daca mafiotzii acordau protectie contra cost,astazi, mult mai pervers, noii pradatori opereaza prin interpusi, fiind o tehnica curenta si raspandita de ACOPERIRE sub masca onorabilitatii. Doar un fin observator poate masura cantitatea de fals ascunsa sub masca onorabilitatii, Asa ca va rog tare mult si cu extrem de multa consideratie nu mai invinovatiti romanii atent incetosati si „benevol” lasati in marea ceata.Oamenii simpli si fara cunostinte si relatii sunt umiliti cu cinism de orice slujbaj care are de decontat sistemului cota lui parte de existenta intr-un post asigurat de birocraticul aparat de stat . Si astfel pecingenea ia uneori forme hilare si in privat ( la servicii private ma refer). De obicei esti aproape de infartct cand nu ti se cere nimic in schimb!
Bine Brindusa, nu te mai contrazic.
Ştiu şi eu că manipulatorii poartă vina. Sînt numai necăjit şi probabil că de aceea sînt subiectiv. Dar de iertat pe cei care acceptă să voteze multiplu, poe aceia nu-i pot ierta Aceia-s ticăloşi, nu proşti bîtă sau cam aşa ceva…
Nu ma percepeti precum capra raioasa care vrea mereu sa aiba dreptate! Cunosc, m-am confruntat cu fapte si intamplari ce ma indrituiesc sa spun partial sau nu, mai mult sau mai putin lucrurilor , faptelor si istoriilor pe nume.
Brindusa
Departe de mine, aşa ceva. Ştiu şi eu destule lucruri dar din păcate, nu le pot spune desluşit… Cunosc „şerpăraia” mai bine decît crezi. Şi cunosc în mod nemijlocit, şi cum gîndesc oamenii simpli (din mediul citadin, angajaţi la patron, he he heeee) care votează cum votează. Te îngrozeşti dacă-i auzi!
Voicu a fost condamnat la 7 ani cu executare! 😀
http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-14670855-ultima-ora-fostul-senator-catalin-voicu-condamnat-defintiv-irevocabil-7-ani-inchisoare-executare.htm