Cam pe aici stăm: după aproape zece ani de zile de cînd preşedintele jucător, preşedinte care chiar a reuşit să facă justiţia să se scuture măcar parţial de obedienţe şi să funcţioneze independent, se fac şi se refac tot felul de alianţe politice îndreptate împotriva preşedintelui actual: pnl vrea să absoarbă pdl (he, he, a fost la un moment dat, şi invers), psd vrea să colaboreze cu ppdd (super mişcare= anticiocoii se aliază cu ciocoii), etc.
Care etc? Simplu: nu există etc! Există numai un etc al volatilităţii atitudinilor politice ale politicienilor români – actuali – şi fix atîta tot.
Politicieni? Simple găşti de interese care au un impact mult mai mare în teritoriu (ţara noastră dragă şi profundă, nu?) decît credem noi, cei care mai credem în principii.
Principii? Bleah. Ce soi de aiureală mai sunt şi aceste vorbe goale?
Cam pe aici stăm: preşedintele jucător şi-a epuizat capitalul politic deşi nu-i vine să creadă, iar competitorii săi încă nu au un slogan credibil cu impact la electorat.
Ce (soi de) preşedinte vom alege la finalul acestui an?
Rămîne de văzut dacă electoratul va pricepe că preşedintele actual, cu toate greşelile făcute în ultimii doi ani de mandat, va trebui să aibă un continuator măcar pe linia independenţei justiţiei.
Preşul a fost deja achiziţionat online, aşteptăm livrarea la domiciliu. Cum era singurul model disponibil pentru zona noastră, nu va fi nici o surpriză.
Spre deosebire de preşurile tradiţionale, acesta ne va călca el în picioare pe noi, şi nu invers. Dar nici asta nu va fi o surpriză, noi fiind obişnuiţi cu acest model dintotdeauna.
Dragă Dragoş, mărturisesc sincer că m-ai băgat în ceaţă.
Chiar nu pricep ce-ai vrut să spui.
Dacă vrei să mă lămureşti, eşti bine venit.
Şi desigur, dacă postarea mea pare a lăsa loc de incertituduni, sînt gata să le descîlcesc 🙂
Deci?
Dragă Tiberiu, e simplu: cei care chiar (cred că) au dreptul de a alege, au ales deja. Noi doar vom afla cine va fi, atunci cînd va veni vremea. Iar ce va face (şi nu va face) el va fi la fel cu ce au făcut (şi nu au făcut) toţi ceilalţi dinaintea lui.
Adică toate-s vechi şi nouă toate, ce era atît de greu? 😉 Sănătate să avem, să le ducem!
Chiar că e simplu 🙂 Îmi vine să-ţi spun că pricep chiar dacă nu pricep 🙂
Acum, serios vorbind. Există clişee de gîndire ca de exemplu: toate-s vechi şi blablabla. Adevărul este că nimic din ceea ce este vechi, nu se conservă; totul este în mişcare. Fleacuri, nu? 🙂
Mişcarea e doar aparentă. Totul, absolut totul se bazează pe clişee. Sau spune-le legi, dacă vrei. Că-s ale matematicii, că-s ale fizicii, că-s ale manipulării maselor – totuna. Dacă funcţionează la fel de fiecare dată cînd se aplică, e lege. Şi iată că lipsa acută de educaţie – în toate domeniile – face ca legea conform căreia stăpînul rămîne stăpîn iar sclavii rămîn sclavi să se aplice iar şi iar şi iar, chiar dacă – repet: aparent! – stăpînul e altul, sau castelul e altul sau…
Şi faptul că unii neagă evidenţa e tot un clişeu, pînă la urmă. 😉 Dar e aşa cum spui: fleacuri. 🙂