Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 7 octombrie 2014

Încă o dată se adevereşte că poetul a avut dreptate: „lasă-mă să te pipăi şi să urlu: ESTE!” Cum să nu aibă dreptate? Tone de impresii ale milioanelor de oameni care au văzut acelaşi lucru, nu pot să-i dea conturul pe care i-l dă intelectul tău care l-a pipăit cu ajutorul simţurilor sale în alertă: ochii tăi şi urechile tale în cazul în care savurezi un peisaj. Bine, la Grota Albastră poţi simula că te foloseşti şi de simţul tactil: bagi mîna în apa albastră – sau verde sau ultramarin după caz – şi simţi cum mîna ta pipăie tactil culoarea nefirească. Desigur că auzul participă la acest festin fixînd imaginea în conturul unui concert pe care îl execută strălucit marea dirijată de vînt şi nu rămîne pe dinafară nici măcar gustul pentru că stropi de apă pulverizată aterizează din senin pe limba gurii tale căscată a mirare: de cînd a prins gustul culoare?* De acum! – îţi spui, uluit.

Tot ce simt acum, simt albastru cu toată capacitatea fiinţei mele de a mă racorda la acest spectacol: Grota Albastră. Situată în cel mai sudic golf al insulei Malta, Grota Albastră este formată dintr-un şir de vreo şapte poate opt golfuleţe mititele şi vreo trei mai largi, în care razele soarelui imerg în ocean şi după ce întîlnesc pe fundul apei nu prea adîncă un  nisip nemaintîlnit în lume, reflectă pe suprafaţa mării numai albastrul infinit al cerului, nu şi urîcioşenia unor nori nesuferiţi care încearcă – zadarnic – să saboteze spectacolul.

Uneori, capricioase, razele soarelui luminează pieziş valurile neastîmpărate şi se oferă uimirii noastre cu nuanţe de smarald, uneori chiar în apropiere de locul în care aceleaşi raze de soare colorează marea în bleo sau ultramarin.

După ce parcurgi cu şalupa motorizată un traseu de nu mai mult de 20 de minute, ai de ales: ori să încerci să faci plajă şi baie pe cele mai neprimitoare margini ale mării – stînci abrupte şi ape adînci –

DSC04526

DSC04530

ori mai bine, te înfrupţi la preţuri cumsecade din nişte preparate mediterane care chiar merită degustate. Evident, peştele este aici vedeta principală şi nu trebuie ratată o întîlnire savuroasă cu un astfel de preparat, eventual scăldat într-un vin maltez cinstit şi savuros.

DSC04511

DSC04513

DSC04519

DSC04522

Pozele nu spun mare lucru dar clipurile, chiar merită vizionate! Parol! 🙂

Mîine mergem în insula Gozo, a doua ca mărime din arhipelagul maltez, după insula Malta.

*sinestezie

Read Full Post »

Vremea este în continuare foarte frumoasă deşi, uneori, este schimbătoare: ba este cald şi soarele te arde necruţător, ba apar te miri de unde nişte nori negri şi furioşi şi începi să regreţi că n-ai luat un pulover cu tine. E frig? Încă nu.

Am plecat spre sudul insulei unde vom vizita anticele temple de la Hagar Qim şi una dintre perlele Mediteranei, Grota Albastră. Drumul nu este lung şi bineînţeles, Ianoş nu scapă prilejul să ne mai transmită ceva informaţii despre Malta. „Doar atîta vă mai spun si…” 🙂  . Aflăm bunăoară că sudul insulei nu este chiar aşa de bine pregătit pentru turism cum este nordul dar, oamenii de aici nu sunt mai săraci pentru că în zonă se află cea mai mare fabrică de produse electronice care are trei mii de angajaţi. Tot în sud sunt cele două termocentrale electrice care furnizează energia necesară şi tot în sud sunt cele două fabrici care transformă apa de mare în apă potabilă. De asemeni, în sudul insulei sunt 90% dintre carierele de piatră aşadar, oamenii au cu ce se îndeletnici.

În Malta, cutume străvechi păstrează tradiţia de primogenitură. Capul de familie care are o afacere indiferent de domeniu, transmite afacerea primului născut.

Este mare nevoie de preoţi pentru că nu toate cele 368 de biserici au paroh. Aşa se şi explică de ce am văzut în unele biserici că slujba  era înregistrată dar, acest lucru nu părea să-i afecteze prea mult pe credincioşii care ascultau banda cu predica înregistrată, cuprinşi de pioşenie.

Trecem pe lîngă aeroport şi putem vedea pe geamuri cîteva avioane militare care executau figuri acrobatice: în aceste zile se desfăşoară Malta Air Show, cu participare internaţională.

Urmează un micuţ orăşel, denumit Zurrieq (q nu se pronunţă) nume care înseamnă „azur” de ce? Aici este aici 🙂  . Majoritatea locuitorilor din Zurrieq sunt diferiţi de restul maltezilor: sunt mai înalţi, mai albi şi au ochii albaştri fără excepţie. Gurile rele spun că aeroportul ar fi prea aproape iar britanicii vizitau cam des localitatea, dar, astea nu-s decît defăimări, nu? 🙂 .

Am ajuns pe o coastă înaltă – belvedere – de unde se vede Grota Albastră. Oprim cîteva momente pentru poze şi plecăm către templu care este la cîteva minute distanţă. Ne vom întoarce pentru că la Grotă vom face popasul cel mai lung al zilei.

Am ajuns.

DSC04479

Trecem de poartă – locul este înconjurat cu un gard de fier – şi după ce urcăm o colină, vedem o alcătuire de pietre cu mărimea de la  mare la enorm aşezate într-o alcătuire interesantă. Nu mi-am notat nimic aici dar, am lăsat camera să meargă şi în timp ce-am făcut turul templului, vocea lui Ianoş s-a înregistrat indiferent de faptul că eram la distanţă şi între noi erau pietrele acelea! O astfel de acustică n-am mai întîlnit decît în Grecia, la teatrul antic EPIDAURUS. Numai că există o  micuţă diferenţă: templul de la Hagar Qim este vechi de peste 8000 de ani, pe cînd teatrul de la Epidaurus, n-are decît vreo 2500 de ani…

DSC04482

DSC04483

DSC04486

DSC04484

DSC04500

DSC04497

În Malta, mai există temple străvechi dar despre acest lucru, am scris AICI.

În continuare, vă invit să vizionaţi aceste două clipuri. Vă asigur că MERITĂ!

Şi acum, spre Grota Albastrăăăă 🙂

Read Full Post »