Malta. De la Comino la Sliema

Am părăsit Comino mergînd spre est şi nu după multă vreme am văzut o stîncă frapant asemănătoare cu un cap de elefant care bea apă din Mediterana.

Trecem pe lîngă Melieha, localitatea cu cea mare mare plajă din Malta, plajă lungă de 600 metri.

Ultima parte a croazierei se desfăşoară sub imperiul oboselii şi al saţietăţii. Din cînd în cînd privesc harta ca să văd pe unde mai suntem.

A fost cam mult pentru o singură zi dar, dacă ar fi fost să renunţăm la ceva, nu ştiu dacă am fi fost în stare. Probabil că nu. Am trecut prin dreptul staţiunii unde suntem cazaţi la Bella Vista şi eu unul m-aş lipsi bucuros de restul voiajului dacă Atlantis, nava pe care suntem ambarcaţi, ar ancora în port.

Numai că avem de mers pe mare pînă la Sliema, portul din care am plecat şi abia de acolo vom fi transferaţi cu autocarele la hotel. Oricum, frumoasă zi! O zi de ţinut minte din foarte multe motive dar mai mult decît am spus, nu mai spun 🙂

Trecem pe lîngă St. Julien, cea mai sofisticată – şi mai scumpă – staţiune din Malta, staţiune despre care se spune că aici soarele nu apune niciodată, unde viaţa de noapte completează non stop viaţa de zi. În această staţiune se află şi cea mai înaltă clădire din arhipelag, Turnul Portomaso

unde iubitorii de jocuri de noroc merg la Cazino non stop  iar iubitorii de snooker merg o dată pe an, cînd se organizează Turneul din Malta. 🙂

La hotel cină uşoară, sporovăială la un rose maltez şi fuguţa la nani că mîine deşteptarea este la 4,15. Sicilia ne aşteaptă! 🙂 Ard de nerăbdare!

Vom ajunge în Sicilia cu cel mai mare catamaran* din Mediterana, un monstru lung de 106 metri propulsat de patru motoare cu putere instalată de 30 000 cai putere, monstru – graţios – 🙂  care a costat şaptezeci de milioane de Euro. A fost o comandă specială şi tehnologiile folosite la construcţia sa, au fost ţinute la mare secret. Iniţial, nici fotografiatul pe catamaran n-a fost permis. Vom vedea noi mîine ce şi cum!

*catamaran = navă complexă formată din două corpuri plutitoare unite de una sau mai multe punţi. Avantajul acestui tip de ambarcaţiune este că dacă unul dintre corpurile plutitoare (cocă) este avariat, celălat asigură flotabilitatea şi navigabilitatea întregului ansamblu.

Read Full Post »

Malta. Laguna albastră

Booon. Am ajuns la vestita Lagună albastră unde marea chiar este incredibil de albastră. Şi nici n-am coborît bine de pe pachebot că imediat ne-am şi căţărat pe şalupa de mare viteză, jet boat. 20 de temerari, primii care-au avut curaj să se înscrie. Un italiano vero numai zîmbet, aşteaptă să ne urcăm în şalupă. Porneşte încetişor apoi, cînd ne-am depărtat o leacă de ţărm bagă viteză. Da’ viteză, nu glumă! Cred că a atins în timp record suta, sau pe aproape. Apoi, începe balul 🙂

Viraj strîns pe stînga, balans puternic pe dreapta, iar viraj pe stînga şi brusc, din înclinaţia şalupei combinată cu viteza de rotaţie te trezeşti cu ditamai valul de apă deranjat de la firescul său, care ne potopeşte din senin de parcă ar fi început să toarne cu găleata. Pe scurt, cît ai zice pirat! suntem uzi leoarcă din cap pînă-n picioare, toţi.

Toţi? Nu chiar. El şi încă vreo doi care stau chiar lîngă el sunt uscaţi şi curaţi ca-n reclama aceea celebră 🙂  Toţi  aplaudă cu frenezie, adrenalina ne dă aripi, toată lumea rîde şi se copilăreşte de nu-ţi vine să crezi!

Pffff, nesuferitule. Dacă mi s-a stricat aparatul video te omor cu mîna mea. Nu pentru aparat, că-i vechi şi tot ar cam trebui să cumpăr unul mai bunişor. Dar s-ar  duce naibii toate pozele şi clipurile mele de aici, din Malta. Sterg aparatul cu un prosop şi îl ţin la soare să se usuce cît de cît. Între timp, piratul naibii, nevinovat ca un mieluşel, merge cu viteză redusă pe lîngă coastă. Unde vedem tot felul de minunăţii. Martor, filmuleţul făcut că aparatul, spre marele noroc al piratului, funcţionează. 🙂

Cam gata cu grotele, ne avîntăm iarăşi în larg. Iar viraje, iar viteză şi cînd ne aşteptam mai puţin, fleoşc! iar ne udă din belşug. Lumea, în delir 🙂

Nu vă place aşa? Bineeeee, pare a spune piratul. Staţi aşa să vă iau altfel. Şi începe să taie valurile pieptiş. Prova urcă şi coboară cu viteză, de parcă am fi în montagne russe.

Tocmai cînd unii sunt pe cale să dea la boboci 🙂 (nu ştiţi ce înseamnă, gugăliţi 🙂 ) domoleşte şalupa. Iar prinde viteză, iar viraje şi tocmai cînd credeam că suntem deştepţi şi ne putem apăra de udătură, ne face ciuciulete, iar! Al naibii pirat!

Normal, lumea aplaudă şi rîde, că de dansat dansăm cu toţii cu barcă cu tot. Numai eu nu aplaud şi spun aşa, cu glas firav un HUUUU în chip de protest ipocrit.

Gata. Vreo 20 de minute au trecut ca un vis şi iată-ne din nou, la ţărm.

Ce avem de făcut? care vrea plajă, baie şi, răsfăţ; care vrea umbră şi bere (eu 🙂 ) care vrea plimbare pe insulă, etc. E loc pentru toată lumea în această mirifică Lagună albastră.

Bon. Pe insula Comino, în afară de cei trei sau patru locuitori permanenţi, sutele poate chiar miile de turişti care vin atraşi de Laguna albastră sunt serviţi la malul mării cu bere, suc, gustări, etc, din automagazine aprovizionate de ferryboat.

Personalul nu stă peste noapte aici dar turiştii care vor, pot rămîne la hotelul existent sau dacă nu vor la hotel, pot înopta pe plajă (mai bine spus stîncile de la malul mării că plajă nu există – cu excepţia cîtorva plaje amenajate cu nisip importat din Africa), că nu-i opreşte nimeni.

Soarele este prea puternic pentru mine chiar dacă mi-am închiriat şezlong şi umbrelă aşa că o las pe Silvia să se bronzeze şi să se zbenguie în apa incredibil de curată şi mă refugiez pe vapor. Deranjez siesta barmanului şi cer o bere cu scuzele de rigoare. No problem! spune un bărbos simpatic şi rîde. Mitul cu maltezii care nu ştiu aritmetică se dovedeşte şi în acest caz, fals; ghiduşie de ghid glumeţ 🙂 Omul îmi dă fără greş restul de la o bancnotă de 50 deşi paharul de bere cerut, foarte mititel, costă numai trei. Am observat că fiecare comandă a fost înregistrată la casa de marcat, iar pe tejghea  este o tăviţă specială pentru baccşiş. Nu cere nimeni dar, nici nu refuză.

Rece şi bună, berea alunecă pe gîtlejul meu însetat de parcă nici n-ar fi fost, iar briza care se simte aici, pe vas, mai bine decît la ţărm începe să mă răcorească. Tare mi-e bineee 🙂

N-am fost pe fază la ţărm să văd cum peştişorii înoată printre oamenii care se scaldă -Silvia mi-a spus – dar, am surprins de pe vapor un banc de peştişori în apa extra-limpede.

Ar avea de lucru, un pictor pe aici? Ohohohoooo cu asupra de măsură!

Cu regret, plecăm…

Read Full Post »

Croaziera continuă

Am amintit de Marsaxlokk. Această localitate – de fapt un sat pescăresc – se află într-un golf dublu (în formă de Y) aplecat uşurel către vest, şi este una dintre cele trei localităţi din sudul Maltei care au putut fi amenajate pentru locuit, adică Birzebugia – cealaltă localitate din acest golf – şi amintita Delimara care străjuieşte golful cu farul ei. De aici şi pînă la întîlnirea cu insula Cosimo nemaiexistînd decît Grota Albastră despre care am amintit AICI, (cea mai sudică aşezare a insulei şi) Ghar Lapsi unde (dacă am înţeles bine) este una dintre cele două uzine pentru desalinizarea apei.

Normal! sudul fiind subpopulat, şi apa este extrem de curată. Tot aici este un restaurant faimos pentru o specialitate culinară: iepure în vin. Poftă bună! 🙂

De aici şi pînă la Golden Bay ţărmul este abrupt şi neprietenos, greu sau deloc abordabil dinspre mare. De altfel, există o formaţiune de stînci – Dingli – care se întinde pe o porţiune de 11 km., cea mai înaltă dintre acestea avînd 250 metri, adevărată fortificaţie naturală sau mai bine spus, însăşi esenţa solului maltez: stînca!

Cum aici temperaturile nu scad sub 17 grade Celsius nici iarna, pentru românii obişnuiţi cu temperaturi negative este hazliu să-i vadă pe maltezi încotoşmănaţi cu pulovere şi cu paltoane. Cel puţin aşa ne-au spus ghizii care-au venit aici cu amatorii de revelion petrecut în aceste insule. Pe şestache, unii călători au coborît la masă, bufetul fiind amenajat în sala de jos. Hai şi noi! 🙂 Mult mai puţin elegant decît în GRECIA dar, depun mărturie: un prînz simplu şi delicios, format din trei felii de şuncă (diferite), paste cu sos, ton (adevărat nu cel din conserve) şi o extraordinară porţioară de vinete în bulion. Plus o sălăţică mediterană şi cîteva felii de roşie gustoasă. Vin maltez alb sau roşu la discreţie sau după gust, diferite feluri de suc. Repet, de-li-cios!

Apropo de vinul la discreţie: evident că poţi să te serveşti copios dar, nu prea poţi să te întinzi pentru că aşteaptă şi alţii să intre la masă; dar dacă vrei să pleci cu un pahar după tine nu se uită nimeni urît ba, dimpotrivă! Maltezii se bucură ca nişte copii dacă le apreciezi produsele iar mie chiar îmi place să apreciez 🙂

Şi uite cum am ajuns la vestita Lagună albastră…

Read Full Post »