Salut !
Nu e mare lucru de spus despre mine; fiecare dintre noi traieşte „strivit între imaginea proprie despre sine şi imaginea pe care şi-o fac ceilalţi despre el.”
Blogul are mai mult caracter experimental; nu ştiu cît timp o să am sau chef, să îl actualizez şi/sau dezvolt.
Vă mulţumesc tuturor celor care îl vizitaţi fie că lăsaţi şi ceva păreri scrise, sau nu.
UPDATE. Deviza acestui blog este afişată. Eu nu pretind că am expertiză în domeniile pe care le abordez. Între pregătirea mea, meseria mea sau ocupaţia mea trecută sau actuală, şi ceea ce fac eu pe acest blog, NU este nici-o legătură. Nu sînt decît un îndrăgostit de lectură, iar atunci cînd ceva mi se pare interesant, împărtăşesc, fără a avea pretenţia că ce spun eu aici, are caracter de afirmaţie categorică. Acest blog este unul personal, nu este o aulă academică, nu pretind că dau lecţii cuiva, dar nici nu primesc lecţii de la anonimi, decît dacă şi numai dacă, referinţele indicate de aceştia au la bază lucrări semnificativ credibile, provenite de la autori care au diplome şi competenţe reale, NU competenţe căpătate de la universităţi care sunt numai fabrici de diplome pentru sfertodocţi. OK ?
Tiberiuorasanu's Blog 
ce zici Frantz 🙂
daca ai inceput il continui, asta e lege 🙂
Teofil
OK ! Daca spui tu, asa va fi ! 🙂 Daca-i lege, tocmeala nu mai E ! Doar intocmire ! Bine ? 🙂
salut si succesuri depline pe blog,
🙂
apropo de:
fiecare dintre noi traieste “strivit intre imaginea proprie despre sine si imaginea pe care si-o fac ceilalti despre el.”
recomand cu caldura:
LUIGI PIRANDELLO
Cartea asta mi-a fost recomandată ca un raspuns. Eram într-o discuţie şi aveam impresia că cel de lângă mine ma vede cu totul altfel decât ştiu eu că sunt. I-am spus atunci destul de indignată, deşi acele lucruri erau complimente, că nimic din ce spune nu e adevărat, că el mă creează. Unul, nici unul şi o sută de mii (asa se numeste cartea) a fost replica.
Această carte conţine un adevăr ce poate fi luat drept o revelaţie fundamentală, în măsură să te aducă la nebunie, aşa cum l-a adus pe personajul nostru principal, sau poate fi luat drept un lucru interesant, care dă de gândit şi poate fi folosit în mod pozitiv dacă îl accepţi cu relaxare.
………………
Ideea, exprimată mai simplu, şi adevărul de care vorbeam, este că fiecare dintre cei care ne cunosc îşi construieşte o imagine diferită despre noi, în funcţie de experienţa lor de viaţă, sistemul de valori, dispoziţie sau alte variabile contextuale, alta decât imaginea noastră de sine.
o carte care pe mine personal m-a marcat si mi-a deschis ochii, acum fiind capabil sa-i inteleg pe cei care privesc complet altfel lucrurile decit mine…..
ca o singura persoana poate fi 100.000 de alte persoane privita ALTFEL de fiecare din cei 100.000…..in functie de fiecare in parte…..
citatul de mai sus (litere italice) a fost preluat de pe:
http://www.bookblog.ro/roman-psihologic/unul-nici-unul-si-o-suta-de-mii/
skorpion
Multumesc tare mult pentru vizita si pentru recomandarea facuta de tine.
Recunosc spasit ca ar fi trebuit sa spun care a fost sursa citatului meu; repar daca pot acum, indicind ca acest citat, spus de mine cumva din memoria mea proprie, 🙂 este preluat dintr-una din cartile domnului Liiceanu; sint sigur ca ii apartine; nu imi amintesc acum exact din care anume carte provine; daca va fi nevoie, caut si spun exact ! de unde 🙂 !
Cred ca acest citat ne caracterizeaza pe noi toti, in incercarea noastra de a ne pozitiona in lumea asta volatila. NU ?
Buna dl. Tibi! Felicitari si curaj. Ce bine ca aflu si eu asa prin derivatie de noul dvs. blog. 🙂 Nu-i chiar asa mare placere sa-ti realizezi toate experimentele, dar va urez succes ! 🙂
Mult succes, Tibi!
multumesc tare mult val !
Totusi
Cred ca este absolut descurajant faptul de a monologa.
Multumesc prietenilor mei virtuali care ma incurajeaza – si comenteaza – , dar cita vreme ceilalti accesatori ai acestui blog, se mentin, intr-o distantza expectativa, consider ca nu am reusit sa ating un deziderat propriu : o discutzie pe temele propuse. Imi asum aceasta vina. Voi persevera; nu stiu cita vreme. Repet :
„Blogul are mai mult caracter experimental; nu stiu cit timp o sa am sau chef, sa il actualizez si/sau dezvolt.
Va multumesc tuturor celor care il vizitati fie ca lasati si ceva pareri scrise, sau nu.” 🙂
NU TE DEMORALIZA, TIBI!!!
sub nici o forma!!
TKS ! skorpion!
Nu sunt demoralizat; incerc numai, sa ma demobilizez.
Nu cred ca voi reusi acest lucru prea curind. Nu, inca ! 🙂
Noapte buna, OM bun ! Noapte buna ! 🙂
Si cam gata ! pentru acest moment.
Ce am avut de vazut, am vazut.
Ce am avut de spus, am cam spus.
Momentan, inchei experimentul acesta.
Multumesc tuturor celor care au citit acest blog, multumesc in mod deosebit celor care au si comentat.
Nu stiu cind si daca revin. Chiar nu stiu.
Salut !
Tuturor celor care accesati aceasta pagina.
Mai mult decit am spus despre mine atunci, in urma cu 4 luni de cind am lansat blogul, mare lucru nu am ce sa va spun. 🙂
Totusi , daca doriti infomatii suplimentare, ma puteti contacta la tiberiu309@yahoo.co.uk
Promit sa raspund.
Nu crezi ca informatiei acesteia referitoare la posibilitatea de contactare a dumitale in particular (la adresa de mail) i-ar sta mai bine undeva la loc de cinste in cadrul textului prezentarii (sau pe langa / sub / deasupra acestui text) si nu „pierduta” intr-un comentariu oarecare de pe parcursul listei, comentariu care poate nu ajunge sa fie citit de fiecare cititor dornic sa comunice cu dumneata?
NU. Dacă aş fi dorit asta, n-aş fi aşteptat sugestii.
well, se pare că am ajuns pe aici la spartul târgului. cu toate acestea, mai bine mai târziu decât niciodată…
Nici vorba, esti bine venit, iar blogul merge inainte.
E bine la tine-n blog, e lumină, mai este şi tipul ăsta simpatic şi interesant din punctul meu de vedere fiindcă îşi cheltuie banii pe cărţi , dar o cafea dai?
Sigur că da ! Cu cea mai mare placere !
Mulţumesc pentru vizită şi pentru vorbele frumoase !
Ha,ha! Am uitat cine-i tipul simpatic şi interesant care-şi cheltuie banii pe cărţi, dar acest „dar o cafea dai?” sună a agaţament din gara de Nord!
Ia uite dom’le de ce sunt în stare! 😛
Mama, ai un spor la scris. 😀
Citatul legat de cele 2 imagini e din Usa interzisa, nu? 😀
M-ai prins christine ! DA 😀
Doina
Adevărul este că EXACT! cu acel „da, o cafea dai ?” m-ai cucerit ! Am zis : uite domne în sfîrşit o fată dăşteaptă, fără fiţe şi directă! care nu se teme că va fi răstălmăcită de un cărturar aşa de mare ca mine ! 😛 😛 😛
Iar am nimerit aici şi mă umflă râsul de replica mea. Periculoasă spontaneitatea aceasta!
Să ştii că numai bărbaţii dintr-o anumită fibră generoasă apreciază fetele deştepte. Ăia fraieri se simt complexaţi şi preferă… frumoase şi proaste!
Frumoasă şi deşteaptă concluzie! 🙂
😛
Unii oameni apreciaza (pozitiv, nu cu sensul de „estimeaza”) pe cineva (nu neaparat numai fete) aflat undeva deasupra lor si care-i poate trage in sus si pe ei (sau la cam acelasi nivel, caz in care se pot intr-ajutora pt a urca impreuna) altii – dimpotriva – se tem sa nu fie „striviti” (intentionat sau din greseala) de cineva aflat deasupra lor (sau „accidentati” de la acelasi nivel), preferand sa se situeze intr-un mediu in care sa fie EI superiori (conform tâlcului zicalei „decat la oras codas/ mai bine-‘n satul tau fruntas”) si eventual sa poata EI sa striveasca pe altii.
Just.
Te rog să mă crezi, că de fapt sînt foarte stînjenit atunci cînd nu găsesc un subiect la care să marşeze şi interlocutoarea. Bine, în tinereţe nici nu se punea problema, dar acum, cînd mai merg la cîte o petrecere lărgită – gen nuntă, botez – mă uit foarte atent lîngă cine stau.
Să tooooot vorbesc de unul singur nu-mi place, etcetera.
Nu spun că nu au farmecul lor şi tăcutele 😛
Şi apropo : în circa 10 minute pun un ciot de postare la care se poate discuta mai calm decît la ” scurtă precizare”. 🙂
O partenera tacuta este (POATE fi) plina de farmec – dar NUMAI la momentul potrivit si pt o durata limitata. Altfel nu poate exista comunicare intelectuala (decat eventual intr-un singur sens).
Felicitari pentru blog si pentru toata activitatea de pe acesta!
Mulţumesc Edy.
Sper că ai primit ceva vizite pe blogul tău, pentru că am redirecţionat către tine, o parte dintre cititorii mei.
Toate cele bune şi salutări doamnei admirabile, care este mama ta.
Felicitări pentru creativitatea ta.
Salut, dorim sa-ti facem o propunere comerciala. Daca esti interesat trimite un e-mail la office@falvorotarybids.ro
La About, am o adresă de mail. Spune ce doreşti şi poate discutăm.
Din pacate acea adresa de mail nu-i la „About” ci intr-un comentariu oarecare, nediferentiat de celelalte.
🙂 Nu mă interesează propunerile comerciale.
Buna seara!
Am uitat si am intrat cam abrupt fara sa salut. Postari de luni bune inca sunt citite, probabil acest lucru te bucura. Hai sa iti dau niste material pentru carte:
In scoala comentariile mi-au dat mereu batai de cap, nu ma pricepeam. In schimb la rezumate eram destul de bun, imi aduc aminte cum bateau campii ciolegii si pana la urma profesorul ma punea pe mine sa fac rezumatul, pentru ca nu ma incurcam in amanunte. Unde vroiam sa ajung? Aceasta lipsa de inclinatie mi-a deschis alta usa, cea a poeziei. In poezie e usor sa te joci cu cuvintele, poti exprima o multime de lucruri cu un cuvant, pana la urma e tot un fel de rezumat.
Servus Creanga!
Sigur că mă bucur dacă nişte articole mai vechi încă au căutare.
Meritul nu este al meu ci, al blogului FAIN unde le promovez.
Altfel, aceste articole ar rămîne MUTE.
Acum. Am cochetat şi eu cu poezia, dar ştiu că nu pot excela.
Am convenit cu mine însumi, să fac rezumate sau repovestiri ale lecturilor mele.
Şi repet, cartea mea, este blogul meu.
În marea lor majoritate, postările mele au o anume continuitate. 🙂
Salutare!
Nu trebuie sa repeti, am inteles, de aceea am scris aici.
Si cartea/blogul merge mai departe
Cu Tibi povestind o carte
Prietenii mai comenteaza
Unii mai dusi chiar rimeaza
Bine te gasesc!
Ieri l-am citit pe Augustin Doinas aici, dar eram grabita-grabita si n-am putut sta mult. Azi m-am „plimbat” un pic, am ras cu Bula, am cantat cu Bregovic… m-am simtit bine, intr-un cuvant. Multumesc.
Face Deea ce face şi, leagă 🙂
Eu îţi mulţumesc pentru vizită; mai vorbim…
Ma bucur ca v-am descoperit blogul. V-am adaugat in blogroll pentru a nu uita sa va vizitez.
Buna….imi poti lasa te rog frumos id-ul tau…as vrea sa te rog sa ma ajuti cu o lectura….sunt eleva la liceu si am mare nevoie….daca crezi ca ma poti ajuta….da-mi add la giorgianacamelia@hotmail.com. Multumesc!
Bună… nu văd nici-un motiv pentru care nu mă poţi întreba pe blog; dacă te pot ajuta, promit să te ajut deşi, nu sînt prof. Dacă nu te pot ajuta eu, sunt multe persoane care citesc acest blog şi care, SIGUR te pot ajuta. Bine ?
Buna ziua,
Ma numesc Daniela Ignat si vreau sa va felicit pentru blogul dumneavoastra si pentru continutul interesant , totodata vreau sa va invit sa intrati pe micul meu blog cu pisici:
http://lumea-pisicilor.info iar daca va place, as dori sa facem un mic schimb de linkuri:
doar ca eu as dori sa afisati urmatoarele la dumneavoastra:
nume: anunturi moto | motociclete second hand ,
link: http://motoideea.ro
Daca doriti sa facem schimbul de linkuri, atunci va rog sa ma contactai la
webmaster@lumea-pisicilor.info
Multumesc!
Daniela Ignat
Buna ziua
Am vazut ca ati fost anul acesta in Israel, va rog daca ati ajuns la manastirea unde se afla moastele SF. Ioan Iacob Hozevitul si ati facut fotografii cu racla si moastele imi trimiteti si mie cateva pe adresa dorina@zax.ro
Multumesc mult.
Dorina
Ziua bună
Din păcate, nu am fost şi unde a trăit o parte din viaţa sa acest sfânt, deci nu am fotografii de acolo.
Dacă despre acesta este vorba, am găsit pe internet biografia sa
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/ioan-iacob-hozevitul-ocrotitorul-romanilor-tara-sfanta-120631.html
şi cîteva poze de la respectiva mănăstire
http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-sfantul-gheorghe-hozevitul-sfantul-ioan-iacob-120603.html
nice! 🙂 mai ales la urma cu „fabrica de diplome”
Dar ce-i aia sfertodocti?
Salut Moldovean!
Sfertodoct este un soi de semidoct de două ori mai imbecil 😀
LOL …OK! acum m-am prins 🙂
Trebuia să ajung şi eu pe aici. Felicitări pentru ceea ce faci!
Pentru că avem nevoie în această lume nebună, nebună, ca să ne amintească cineva, din când în când, că mai sunt şi opere ce aşteaptă să fie citite şi locuri turistice ce trebuiesc văzute sau idei ce trebuiesc regândite. Felicitări!
Mulţumesc pentru aceste vorbe frumoase!
Am avut de mai multe ori tentaţia să neglijez acest blog, pentru că nu ştiam dacă mă adresez de fapt, cuiva.
Astfel de îndemnuri, mă motivează să continuu.
Sper numai, să nu dezamăgesc.
Abia acum am descoperit că nu mi-am anunțat sosirea ca musafir pe blogul tău!
Dacă n-am făcut-o și dacă îți spun acum că sunt de acord cu ceea ce ai scris în prezentare, este bine?
Eu sunt o atentă cititoare a ta, chiar dacă nu vorbesc , de fiecare dată.
Seară bună!!
Este foarte bine.
Nu-i nici-o problemă! Mă bucur tare mult că mă vizitezi indiferent dacă spui ceva, sau nu.
Şi eu procedez deseori astfel. Nu te poţi opri să comentezi cînd parcurgi blogrollul.
Seară frumoasă!
OK!
OK ? mulţumesc frumooos! OK ! 🙂
mda, se pare că am omis câteva lucruri.
Am zis ok pentru că sunt o fire autodidactă. Înainte de a-mi da cu părerea despre ceva mă informez (dacă am timp), sau renunț la a lăsa un comentariu pentru că… „e greu să pui ceva într-o cupă deja plină”.
Dragă monica
Şi eu sînt un soi de autodidact. Nu m-am sfiit să afirm acest lucru.
Aşa că pliiiiz, nu te sfii să spui orice doreşti.
Acest blog este deschis oricăror păreri pertinente.
Bine ? 🙂
Am înțeles și asta: „cu argumente”. Încerc să dau câteva, în special legat de „revelații”. Cunoașterea limbii elene m-a ajutat mult în înțelegerea adevăratului sens al unor cuvinte. De exemplu, în dicționarele obișnuite acestui cuvânt i se atribuie și i se dă o traducere de tip catastrofic, înspăimântător. E o greșeală! „Apo” înseamnă „de la” iar „caliptis” e forma arhaică a cuvântului „învelitoare”. Lumea își aduce aminte de Dumnezeu, asta e apocalipsa. Toate lucrurile spirituale sunt subiective, doar materia e cea care se schimbă. Acest adevăr simplu a fost preluat de fiecare epocă în parte, după cum le-a convenit. Exemple: „dă-i Cezarului….”, „nihil sine Deo” sau, mai recent, „partidul e tot și-n toate cele ce sunt”.
Ca să scap de senzația de „strivire”, de modul dual de a privi lucrurile, inclusiv pe mine însumi, m-am apucat să citesc câte ceva despre foton, despre teoriile lui Einstein și ale lui Max Planck.
Adevărurile existențiale? A fi ateu înseamnă a crede doar în materia care se vede și se percepe doar cu ajutorul celor 5 simțuri, studiate în manualele de anatomie. A fi dumnezeu înseamnă să-ți asumi responsabilitatea a tot ceea ce gândești, ceea ce faci, ceea ce spui sau/și îi înveți pe alții. Religia poate oferi doar câteva exemple de la care poți învăța câte ceva, spiritualitatea o descoperi tu însuți, în viața de zi cu zi… mă opresc deocamdată aici.
O zi frumoasă, domnule Tiberiu! 🙂
monica,
Foarte frumos şi foarte instructiv tot ce ai spus aici. mulţumesc tare mult pentru dar, fii te rog bună şi data viitoare nu mă mai lua cu „domnule”, pliiiiiz! bine ? 🙂 tibi e suficient, OK ? 🙂
Daca de 37 de ani imi tot iau masterate in casnicie, conteaza?
PS.Am vazut comentariul la postarea despre mirese pe blogul Incertitudini…
(http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/08/fericirea-de-fi-femeie.html)
Ohohoooo şi încă cum! 🙂
Bine-ai venit!
buna seara!
desi Va citesc, descoperindu-VA pe un alt blog, cam de vreo doi ani, m-am hotarit sa ma fac …’vizibila’ in aceasta seara, cind rasfoind un album adus din Florenta, am dat, inevitabil si cu bucurie peste lucrarile lui Michelangelo si mi-am amintit usor de ‘gravatarul’ Dvstra
un blog care cheama si recheama;
[nici acum nu sunt logata, asa ca este destul de greu sa ma credeti, stiu]
cu respect,
seara bună, Ana!
Nu ştiu cum să spun mai direct dar, eu sunt un om fără prea multe fasoane. Mulţumesc tare mult că citeşti ce am de spus şi mă bucur şi mai tare că ceea ce vezi pe blogul meu, îţi place; chiar mă simt confortabil văzînd că modestele mele postări, au ceva ecou. Doi ani? Rămîn, MUT!
Apoi. Gravatarul meu este ales tocmai pentru că Michelangelo, a fost şi încă mai este, motorul care mi-a aprins imaginaţia pentru frumuseţile indescriptibile ale Renaşterii. Nu peste multă vreme, voi vedea pe viu, lucrările noului Michelangelo, GAUDI. Sînt deja tulburat de întîlnirea cu acet TITAN. Sper ca gravatarul meu, să reziste, deşi…
Şi, pliiiz! Renunţă la formule pretenţioase. Mă mulţumesc numai, cu simpatia TA! Bine ? 🙂
Prima dată am auzit numele tău într-un coment ostentativ. Dar nu am alergat repede să dau search să văd despre ce e vorba. Apoi a trecut timpul şi am uitat. Pe urmă am descoperit blogul tău din întâmplare, am citit câteva posturi şi ştiu că mi-au plăcut. Dar timpul ocupat a lăsat iar uitarea să se aşeze peste ce găsisem. Pe urmă, printr-un concurs de împrejurări, iar am dat peste numele tău,tot într-un coment ostentativ dar de data cu asociere numelui meu ca şi comparaţie. Cu altă ocazie, poate o să am şi timpul să-ţi explic.
Şi azi, am găsit numele tău la boghi pe blog.
De data asta nu mai permit timpului să nu mă lase să te bag în seamă mai mult.
Mulţumesc pentru vizită şi te mai aştept. Sînt obişnuit cu cei care mă critică pe drept, sau nu. Cine mai are vreme de ei? Viaţa este mai frumoasă fără unii dintre criticiştii de meserie. 🙂 Poţi să-mi spui pe scurt despre ce este vorba şi probabil că-mi voi aminti (probabil că este vorba despre FAIN, da? ) 🙂
Exact. Iar eu, se pare, că sunt ultimul răzvrătit :))))))
Am plecat de acolo după ce MP a jignit-o crunt pe Doina Popescu.
Doina mi-este prietenă iar la MP, iniţial am crezut că este chiar fain.
Am pus punct fără regrete şi fără să cer contavaloarea karmei – vreo 10 mii.
Vaaaai! Şi ai plecat de pe Fain şi nu ţi-a murit blogul? Ce chestie domne!
Eu am mai scris şi un pamflet. înainte de orice. Crezi că am mai multe şanse? 😀
Vaaaai, nu mi-a murit blogul. 😀
Nu ştiu ce şanse ai, dar am văzut că ai talent cu carul. Aşa că, arde-l! 😛
Ei, lumea e mult mai mare decât Fainul. Aia e clar, Iar subiecte sunt destule şi de tot felul!
Tiberiu, acu’ trecui p-aci si vazui:
„Sînt obişnuit cu cei care mă critică pe drept, sau nu. Cine mai are vreme de ei? Viaţa este mai frumoasă fără unii dintre criticiştii de meserie.” – total, complet, categoric de-acord cu tine… „câinii latra, caravana trece!” aia de se dau „viteji virtuali”(anonimi ori ba!) sunt de cele mai multe ori niste lasi, frustrati si complexati în realitate, îsi arata „coltzii”(fatzada falsa!) pe net, stiind ca nu risca mare-lucru… Vive la vie réelle, aici, acum! 🙂
Melanie
Nu sînt chiar atît de democrat încît să mă las înjurat acasă la mine.
Am ban-ul pregătit în permanenţă pentru că eu nu practic moderarea preventivă. Pe blogul meu intră cine vrea, dar rămîne cine poate. 🙂
Vive la vie!
Tiberiu,
corect, logic, fara decentza si respect reciproc, pa, ura si-un praz verde! 😉 cu alte cuvinte:”simte-te ca acas’, dar amintestet-ti totusi ca esti în casa mea!” 🙂
Melanie
Din pmdv chestiunea este simplă. La el acasă, fiecare face exact ce doreşte. Nici eu nu comentez pe blogurile cu care nu sînt de acord.
Skip că sunt peste 60 de mii de bloguri.
Totuşi. Atunci cînd observaţiile vin de la cineva bine informat, nu numai că nu mă supăr ci, corectez articolul meu sau, inserez în text informaţia respectivă indicînd sursa.
Destul de fair, nu ? 🙂
Tiberiu,
multumesc, vei fi fost simplu, precis, concis si fair. De-acord cu tine: orice observatie, remarca sau critica contructive, sunt pozitive. Cât despre informatii, daca vreodata vei dori sau avea nevoie de „ceva” de la fatza locului si crezi ca te-as pute lamuri, te rog nu ezita, O.K.
„Pe blogul meu intră cine vrea, dar rămîne cine poate.”
EXCELENT! (Atat ca metoda cat si ca formulare.) „Aprob pozitiv”!
Melanie
Este simplu: cînd ai vreme, citeşte ciclul intitulat Ola, Catalunia, şi spune-mi ce am omis sau am greşit. Voi fi prompt în a face corecturile necesare. TKS.
Ma bucur mult ca am descoperit blogul tau Tiberiu! Mult succes in continuare!
Mulţumesc Marycix!
Mulţumesc, asemenea! 🙂
Salut !
Ce zici de un schimb de link intre blogurile noastre ?
Multumesc ! 🙂
Things do change. For the most part, it is fairly predictable. The one rule about search engines that never seems to change is that they love content above all else. When you have a blog, you can basically have the thing running on autopilot. When lots of people visit your blog and leave comments, that’s like getting free content for your website. Here is a way to get your traffic generation automated.. http://tinyurl.com/bn3gwva
Din aproape în aproape, am ajuns și aici 🙂 Mă bucur ca te-am găsit – voi reveni.
Te aştept. 🙂
Off-topic:
Comentez (cred) pt prima oara aici (unde am ajuns urmand linkul atasat semnaturii la un comentariu de pe http://drugwash.wordpress.com/2013/01/10/o-noua-sansa/#comments , unde ajunsesem prin linkul atasat semnaturii la un comentariu de pe http://experimentesiexperiente.wordpress.com/2013/01/10/dez-legare ) – bine v-am gasit, spor si succes in continuare!
La multi ani!
On-topic (macar oarecat si oarecum):
„…nu primesc lecţii de la anonimi, decît dacă şi numai dacă, referinţele indicate de aceştia au la bază lucrări semnificativ credibile, provenite de la autori care…”
Poate ca TOTUSI – SI (spre ex) daca ideile din „lectiile” primite (odata ce au fost sugerate) au (prin ele insele) puterea de a te convinge sa te raliezi lor, considerandu-le adevarate conform propriului rationament? Sau (spre alt ex) chiar daca sunt idei originale, ne-provenite din cine-stie-ce sursa mai mult sau mai putin celebra si mai mult sau mai putin avenita, dar sunt argumentate in mod logic, corect si coerent?
Capitolul acesta „about” nu da niciun fel de informatii concrete referitoare la dumneata (informatii care ar putea fi semnificative in nuantarea interpretarii intelesului textelor dumitale: nu varsta (sau macar generatia), nu originea si evolutia geografica – si poate si cea social-economica – nu directie si nivel al studiilor / profesiei / hobby-urilor, nu pasiuni, nu fobii… Poate ca toate acestea (chiar neprecizate la modul concret, ci doar sugerate la un mod mai general) n-ar fi lipsite de interes (si de utilitate) pt cel putin UNII dintre cititorii dumitale.
1. Bine-ai venit; sper să rămîi. 🙂
2. Formula aceasta are menirea de a descuraja miliardele de posesori de diplome cumpărate la buticurile universitare care-au împînzit România; n-am cerut nici-unui comentator de pe blog un xerox după diploma de studii. 🙂
3. Este prima dată în cei peste trei ani de cînd funcţionează acest blog în care mi se cer astfel de amănunte deci, bine am făcut că nu le-am dat explicit, la „despre”. În decursul timpului, cei care mi-au citit blogul şi cu care m-am împrietenit, au aflat „despre” foarte multe amănunte. 🙂
îmi place să te citesc!!!