Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘citatul zilei’ Category

Anunțuri

Read Full Post »

Întrebare

“Cînd întorc privirea spre trecut, am impresia că mă aflu în faţa unui imens timp pierdut” – spunea Jose Saramango în 1989, într-un text unde încerca să definească raporturile ficţiunii sale cu istoria”.

Noi ce putem spune dacă încercăm să definim raportul dintre speranţele noastre din decembrie 1989 şi mizeria în care ne-a tîrît clica politică aflată la putere în toţi aceşti 24 ani?

Read Full Post »

Fericire

“La inceput a fost Socrate; si cu el, primii pasi ai filosofiei, pentru care singurul element de interes, unicul obiect este omul, cu viata, originea, destinul si …fericirea lui”.

Da fapt, filosofie a existat cu mult inaintea lui Socrate. Meritul sau este de a fi deplasat centrul de greutate al filosofiei de la intrebari de genul ‘ce este fiinta’ sau ‘ce este natura’ la celebrul ‘cunoaste-te pe tine insuti’. – Spune A.C. – Sponville : “A te cunoaste pe tine insuti nu inseamna a te contempla narcisist. Inseamna a cauta sa stii ce esti, dar si ce trebuie sa fii; inseamna a te intreba cum sa gindesti, cum sa traiesti, cum sa fii fericit”.

Ne miscam in principal pe doua coordonate : intre hedonism si stoicism; cautind in grade diferite calea de mijloc de ansamblu, proprie fiecaruia dintre noi.

“Suporta si abtine-te” spun stoicii. Usor de spus, foarte greu de facut.

“Sa te bucuri cit mai mult cu putinta, dorind cit mai putin cu putinta” spun adeptii lui Epicur.

Pare ceva mai simplu, dar de fapt, este la fel de greu. Nu toti stim sa ne bucuram de ceea ce merita cu adevarat. Avem scari de valori complet diferite. Tocmai de aceea Aristotel constata ca “pentru a fi fericiti, trebuie sa fim virtuosi, liberi, sa ne luam viata in miini, dar ca in acelasi timp avem nevoie ca patria noastra sa nu fie impilata sau sfisiata de razboaie civile”.

Read Full Post »

De-ar fi trait stramosii asa cum noi traim
Nu ne-ar fi fost dat noua, acuma, sa mai fim.
N-ar mai fi fost bunicii,n-ar mai fi fost parinti
Si nici noi, cei de astazi, ingenunchiati, „cuminti”…
Ci noi mai suntem inca, flamanzi, saraci si goi…
Dar cine se va naste in viitor la noi?
Samanta ce de veacuri a dat un rod bogat
Pe sfant pamantul tarii, cel binecuvantat,
Se stinge azi in trupuri de tineri si batrani
Ce poti doar de o craca, in drum sa-i mai atarni…
Si sufletul, gandirea, ce-au existat candva,
Unde sunt azi? Romane, ce lasi in urma ta?
Barbati cu frunti plecate, voi mame de copii,
Ce asteptati? Un maine in care veti muri?
Dar nu la voi azi gandul ar trebui sa fie
Ci la copiii vostri, ce inca vor sa vie.
Si vin, nevinovatii, tipand si dand din maini
Si nu au sanii lapte si casele n-au paini
Si-i frig si intuneric in case si in gand
Si cum dormiti a moarte, n-o-ti invia curand…
Si-or sa se duca pruncii din asta lume rea
Ca n-are astazi cine iubire sa le dea,
Nici hrana, nici grijire, nici vise-naripand
Si s-or topi copiii, crescand inspre mormant…
„Desteapta-te romane” odata se canta.
Cine mai cant-acuma? Pe cine, a scula?
Ne mor copiii, mame! Ne mor copiii, tati!
Ca urla moartea-n suflet: taceti si ascultati!
Ce ar putea sa-nvie iar oamenii din voi?
Cine sa va ridice privirea din noroi?
Unde va sunt simtirea si cugetul, mandria
Ce-au existat odata, de mult, in Romania?
Se zvarcolesc in ceruri stramosi, bunici, parinti
Ca-ndura las, romanul atatea umilinti…

– Mihaela Baciu –

Read Full Post »

Perfect Mind?

Dar sufletul?

zis-a tare frumos, psi

„sufletul este o mirare
o bătaie de aripă în fereastra cerului
un dor,
o cireaşă
sufletul este o lacrimă
un început, mereu acelaşi
şi mereu altul
al zicerii inimii care bate,
al minţii prinse în arcuş de gând.
sufletul este o mirare,
dintre toate
cea mai mare.”

 

Read Full Post »

     “Amos Oz (născut în 1939 la Ierusalim) este incontestabil scriitorul israelian cel mai cunoscut în întreaga lume : opera sa este tradusă în treizeci şi cinci de limbi, a primit numeroase distincţii şi premii literare. Născut într-o familie de origine rusă şi poloneză, Amos Oz îşi schimbă patronimicul în 1954 : Klausner devine Oz, termen ebraic ce semnifică ‘forţă, curaj’. El a studiat filosofia şi literatura la Universitatea ebraică din Ierusalim, şi a predat la Universitatea din Oxford şi la Universitatea din Colorado. După Războiul de Şase Zile, începe să publice. În 1977, este cofondator al mişcării ‘’Acum pacea’’, colectiv internaţional care militează în favoarea unjei soluţii negociate în războiul israelo-arab. Semnatar al acordurilor de la Geneva, are intervenţii periodice în presa internaţională”.

     Am citat acest fragment din scurta prezentare făcută acestui autor, într-o carte excepţională : Cartea cunoaşterilor, apărută la Editura Art în 2008, carte în care sunt reunite interviuri cu Adunis, Regis Debray, Carlos Fuentes, Nadine Gordimer, Samuel P. Huntington, Leszek Kolakowski, Julia Kristeva, Claude Levi-Strauss, Yehudi Menuhin, Czeslaw Milosz, Oscar Niemeyer, Ylya Prigogine, Paul Virilio şi Amos Oz.

     În prezent citesc “Să cunoşti o femeie” de acest autor (biografia sa AICI) şi pentru a-mi face o imagine mai cuprinzătoare despre Amos Oz, am recitit şi interviul cu domnia sa. Voi cita (fragmentar) cîteva răspunsuri la întrebările care i-au fost adresate.

     Î : – aţi ales să trăiţi în sudul Israelului (Neghev)… iubiţi deşertul. De ce ?

     R : – deşertul m-a ajutat să readuc totul la proporţiile cuvenite. De numeroşi ani deja am căpătat obişnuinţa de a-mi începe ziua cu o mică plimbare prin deşert, dimineaţa, cu noaptea-n cap. Zăresc aceste dealuri şi aceste văi, care au rămas neschimbate de cincisprezece mii de ani. Apoi mă întorc acasă, beau o cafea, dau drumul la radio şi-i aud pe politicieni repetînd cuvinte ca ‘niciodată’, ‘pentru totdeauna’, ‘pe vecie’, şi ştiu că aceste pietre, de afară, nu pot decît să pufnească în rîs, deoarece vecia deşertului e diferită de vecia politicienilor. Deşertul e pentru mine o mare sursă de smerenie.

     Î : – … în opinia domniei voastre, care va fi soarta iudaismului, într-un viitor apropiat?

     R : – dacă vă aşteptaţi de la mine să mă preschimb în profet şi să vă spun care va fi viitorul, vă mărturisesc că mi-e foarte greu să vă fac pe plac, mai ales în această ţară, unde concurenţa în materie de profet e aspră. Iudaismul a fost întotdeauna un joc foarte deschis de interpretări, de re-interpretări, de contra-interpretări şi de interpretări revizitate…

     Î : – va ocupa familia un loc central în noul mileniu ?

     R : – acum îmi cereţi să mă lansez în profeţii nu doar asupra deceniului viitor, ci asupra unui mileniu întreg! Chiar şi Isus a dat dovadă de o anumită prudenţă în materie de proclamaţii milenariste. Vă voi răspunde încrezîndu-mă în ceea ce am în faţa ochilor : familia, cuplul, părinţii vor exista, la bine şi la greu, dar vor exista…

     Î : – credeţi că noţiunea de democraţie riscă să-şi piardă tot mai mult sensul în ţările unde orice concepţie a democraţiei lipseşte pentru moment ?

     R : – vă pot împărtăşi speranţele mele, dar nu vă pot prezice ce se va întîmpla. Sper că democraţia va cunoaşte o schimbare radicală, deoarece, în opinia mea, democraţia darwinistă, democraţia după Ronald Reagan sau Margaret Thatcher nu are nici un viitor. La urma urmei, această formă de democraţie se va preschimba într-o mascaradă, un caraghioslîc în care conglomerate foarte bogate şi foarte puternice vor decide cine va guverna şi după care sistem de guvernare. În plus, chiar guvernarea îşi va vedea importanţa diminuată, deoarece acele conglomerate economice superputernice vor avea mai multă putere decît un guvern democratic ales. Din acel moment, fie o schimbare fundamentală şi planetară va interveni în cadrul concepţiei noastre asupra bogăţiei şi a condiţiei bieţilor oameni, fie democraţia se va goli de sens. Oamenii vor continua să voteze, vor avea cu siguranţă de ales între doi, trei sau cinci candidaţi, dar toţi aceşti candidaţi vor lucra pentru aceleaşi conglomerate. Nu va mai fi nici o diferenţă între unii şi alţii. Fie concepţia noastră economică asupra societăţii va suporta o schimbare profundă, fie democraţia va deveni o etichetă, o faţadă lipsită de semnificaţie.

Read Full Post »

     Dacă vrei să fii mereu stăpîn pe tine însuţi, fii mereu în preajma lui Dumnezeu. Nu face precum copiii, care închid ochii ca să nu fie văzuţi. Adam s-a ascuns după ce a comis păcatul neascultării sale.

     Dacă  ţi se va întîmpla să te îndoieşti de adevărurile credinţei şi să-ţi spui : “Şi ce e adevărul ?” aminteşte-ţi că asta a spus Pilat cînd s-a hotărît să-l predea pe Cristos.

Read Full Post »

Older Posts »