Poate vreţi să vă reamintiţi

Read Full Post »

Întrebare

“Cînd întorc privirea spre trecut, am impresia că mă aflu în faţa unui imens timp pierdut” – spunea Jose Saramango în 1989, într-un text unde încerca să definească raporturile ficţiunii sale cu istoria”.

Noi ce putem spune dacă încercăm să definim raportul dintre speranţele noastre din decembrie 1989 şi mizeria în care ne-a tîrît clica politică aflată la putere în toţi aceşti 24 ani?

Read Full Post »

Fericire

“La inceput a fost Socrate; si cu el, primii pasi ai filosofiei, pentru care singurul element de interes, unicul obiect este omul, cu viata, originea, destinul si …fericirea lui”.

Da fapt, filosofie a existat cu mult inaintea lui Socrate. Meritul sau este de a fi deplasat centrul de greutate al filosofiei de la intrebari de genul ‘ce este fiinta’ sau ‘ce este natura’ la celebrul ‘cunoaste-te pe tine insuti’. – Spune A.C. – Sponville : “A te cunoaste pe tine insuti nu inseamna a te contempla narcisist. Inseamna a cauta sa stii ce esti, dar si ce trebuie sa fii; inseamna a te intreba cum sa gindesti, cum sa traiesti, cum sa fii fericit”.

Ne miscam in principal pe doua coordonate : intre hedonism si stoicism; cautind in grade diferite calea de mijloc de ansamblu, proprie fiecaruia dintre noi.

“Suporta si abtine-te” spun stoicii. Usor de spus, foarte greu de facut.

“Sa te bucuri cit mai mult cu putinta, dorind cit mai putin cu putinta” spun adeptii lui Epicur.

Pare ceva mai simplu, dar de fapt, este la fel de greu. Nu toti stim sa ne bucuram de ceea ce merita cu adevarat. Avem scari de valori complet diferite. Tocmai de aceea Aristotel constata ca “pentru a fi fericiti, trebuie sa fim virtuosi, liberi, sa ne luam viata in miini, dar ca in acelasi timp avem nevoie ca patria noastra sa nu fie impilata sau sfisiata de razboaie civile”.

Read Full Post »

De pe mail adunate, vouă redate

De-ar fi trait stramosii asa cum noi traim
Nu ne-ar fi fost dat noua, acuma, sa mai fim.
N-ar mai fi fost bunicii,n-ar mai fi fost parinti
Si nici noi, cei de astazi, ingenunchiati, „cuminti”…
Ci noi mai suntem inca, flamanzi, saraci si goi…
Dar cine se va naste in viitor la noi?
Samanta ce de veacuri a dat un rod bogat
Pe sfant pamantul tarii, cel binecuvantat,
Se stinge azi in trupuri de tineri si batrani
Ce poti doar de o craca, in drum sa-i mai atarni…
Si sufletul, gandirea, ce-au existat candva,
Unde sunt azi? Romane, ce lasi in urma ta?
Barbati cu frunti plecate, voi mame de copii,
Ce asteptati? Un maine in care veti muri?
Dar nu la voi azi gandul ar trebui sa fie
Ci la copiii vostri, ce inca vor sa vie.
Si vin, nevinovatii, tipand si dand din maini
Si nu au sanii lapte si casele n-au paini
Si-i frig si intuneric in case si in gand
Si cum dormiti a moarte, n-o-ti invia curand…
Si-or sa se duca pruncii din asta lume rea
Ca n-are astazi cine iubire sa le dea,
Nici hrana, nici grijire, nici vise-naripand
Si s-or topi copiii, crescand inspre mormant…
„Desteapta-te romane” odata se canta.
Cine mai cant-acuma? Pe cine, a scula?
Ne mor copiii, mame! Ne mor copiii, tati!
Ca urla moartea-n suflet: taceti si ascultati!
Ce ar putea sa-nvie iar oamenii din voi?
Cine sa va ridice privirea din noroi?
Unde va sunt simtirea si cugetul, mandria
Ce-au existat odata, de mult, in Romania?
Se zvarcolesc in ceruri stramosi, bunici, parinti
Ca-ndura las, romanul atatea umilinti…

– Mihaela Baciu –

Read Full Post »

Perfect Mind?

Dar sufletul?

zis-a tare frumos, psi

„sufletul este o mirare
o bătaie de aripă în fereastra cerului
un dor,
o cireaşă
sufletul este o lacrimă
un început, mereu acelaşi
şi mereu altul
al zicerii inimii care bate,
al minţii prinse în arcuş de gând.
sufletul este o mirare,
dintre toate
cea mai mare.”

 

Read Full Post »

AMOS OZ

     “Amos Oz (născut în 1939 la Ierusalim) este incontestabil scriitorul israelian cel mai cunoscut în întreaga lume : opera sa este tradusă în treizeci şi cinci de limbi, a primit numeroase distincţii şi premii literare. Născut într-o familie de origine rusă şi poloneză, Amos Oz îşi schimbă patronimicul în 1954 : Klausner devine Oz, termen ebraic ce semnifică ‘forţă, curaj’. El a studiat filosofia şi literatura la Universitatea ebraică din Ierusalim, şi a predat la Universitatea din Oxford şi la Universitatea din Colorado. După Războiul de Şase Zile, începe să publice. În 1977, este cofondator al mişcării ‘’Acum pacea’’, colectiv internaţional care militează în favoarea unjei soluţii negociate în războiul israelo-arab. Semnatar al acordurilor de la Geneva, are intervenţii periodice în presa internaţională”.

     Am citat acest fragment din scurta prezentare făcută acestui autor, într-o carte excepţională : Cartea cunoaşterilor, apărută la Editura Art în 2008, carte în care sunt reunite interviuri cu Adunis, Regis Debray, Carlos Fuentes, Nadine Gordimer, Samuel P. Huntington, Leszek Kolakowski, Julia Kristeva, Claude Levi-Strauss, Yehudi Menuhin, Czeslaw Milosz, Oscar Niemeyer, Ylya Prigogine, Paul Virilio şi Amos Oz.

     În prezent citesc “Să cunoşti o femeie” de acest autor (biografia sa AICI) şi pentru a-mi face o imagine mai cuprinzătoare despre Amos Oz, am recitit şi interviul cu domnia sa. Voi cita (fragmentar) cîteva răspunsuri la întrebările care i-au fost adresate.

     Î : – aţi ales să trăiţi în sudul Israelului (Neghev)… iubiţi deşertul. De ce ?

     R : – deşertul m-a ajutat să readuc totul la proporţiile cuvenite. De numeroşi ani deja am căpătat obişnuinţa de a-mi începe ziua cu o mică plimbare prin deşert, dimineaţa, cu noaptea-n cap. Zăresc aceste dealuri şi aceste văi, care au rămas neschimbate de cincisprezece mii de ani. Apoi mă întorc acasă, beau o cafea, dau drumul la radio şi-i aud pe politicieni repetînd cuvinte ca ‘niciodată’, ‘pentru totdeauna’, ‘pe vecie’, şi ştiu că aceste pietre, de afară, nu pot decît să pufnească în rîs, deoarece vecia deşertului e diferită de vecia politicienilor. Deşertul e pentru mine o mare sursă de smerenie.

     Î : – … în opinia domniei voastre, care va fi soarta iudaismului, într-un viitor apropiat?

     R : – dacă vă aşteptaţi de la mine să mă preschimb în profet şi să vă spun care va fi viitorul, vă mărturisesc că mi-e foarte greu să vă fac pe plac, mai ales în această ţară, unde concurenţa în materie de profet e aspră. Iudaismul a fost întotdeauna un joc foarte deschis de interpretări, de re-interpretări, de contra-interpretări şi de interpretări revizitate…

     Î : – va ocupa familia un loc central în noul mileniu ?

     R : – acum îmi cereţi să mă lansez în profeţii nu doar asupra deceniului viitor, ci asupra unui mileniu întreg! Chiar şi Isus a dat dovadă de o anumită prudenţă în materie de proclamaţii milenariste. Vă voi răspunde încrezîndu-mă în ceea ce am în faţa ochilor : familia, cuplul, părinţii vor exista, la bine şi la greu, dar vor exista…

     Î : – credeţi că noţiunea de democraţie riscă să-şi piardă tot mai mult sensul în ţările unde orice concepţie a democraţiei lipseşte pentru moment ?

     R : – vă pot împărtăşi speranţele mele, dar nu vă pot prezice ce se va întîmpla. Sper că democraţia va cunoaşte o schimbare radicală, deoarece, în opinia mea, democraţia darwinistă, democraţia după Ronald Reagan sau Margaret Thatcher nu are nici un viitor. La urma urmei, această formă de democraţie se va preschimba într-o mascaradă, un caraghioslîc în care conglomerate foarte bogate şi foarte puternice vor decide cine va guverna şi după care sistem de guvernare. În plus, chiar guvernarea îşi va vedea importanţa diminuată, deoarece acele conglomerate economice superputernice vor avea mai multă putere decît un guvern democratic ales. Din acel moment, fie o schimbare fundamentală şi planetară va interveni în cadrul concepţiei noastre asupra bogăţiei şi a condiţiei bieţilor oameni, fie democraţia se va goli de sens. Oamenii vor continua să voteze, vor avea cu siguranţă de ales între doi, trei sau cinci candidaţi, dar toţi aceşti candidaţi vor lucra pentru aceleaşi conglomerate. Nu va mai fi nici o diferenţă între unii şi alţii. Fie concepţia noastră economică asupra societăţii va suporta o schimbare profundă, fie democraţia va deveni o etichetă, o faţadă lipsită de semnificaţie.

Read Full Post »

Unamuno

     Dacă vrei să fii mereu stăpîn pe tine însuţi, fii mereu în preajma lui Dumnezeu. Nu face precum copiii, care închid ochii ca să nu fie văzuţi. Adam s-a ascuns după ce a comis păcatul neascultării sale.

     Dacă  ţi se va întîmpla să te îndoieşti de adevărurile credinţei şi să-ţi spui : “Şi ce e adevărul ?” aminteşte-ţi că asta a spus Pilat cînd s-a hotărît să-l predea pe Cristos.

Read Full Post »

DESPRE PRIETENIE – citate

 Am simţit nevoia să scriu un  articol despre prietenie. Apoi, mi-am dat seama că au spus pe aceast temă mulţi alţii înaintea mea deci, m-am hotărît să-i las pe aceştia să vorbească în locul meu. Ce s-ar mai putea spune în plus ? Destul de multe … 

• Nu rupe firul unei prietenii, căci, chiar dacă îl legi din nou, nodul rămîne. – Octavian Paler
• Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacă stăpîneşte toate bunurile lumii. – Aristotel
• A avea un prieten este mai vital decît a avea un înger. – Nichita Stănescu
• Prietenii mei nu sunt mulţi, dar sunt nenumăraţi. – Nichita Stănescu
• Prietenia este în primul rînd, pacea reciprocă şi zborul spiritului pe deasupra amănuntelor vulgare. – Antoine de Saint-Exupery
• Ospitalitatea, curtoazia şi prietenia sunt întîlniri ale omului în om. – Antoine de Saint Exupery
• Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întîmplă. Poate că-mi scriu chiar mie. – Antoine de Saint Exupery
• Nimic, niciodată, nu va înlocui pe camaradul pierdut. Căci nu pot fi creaţi vechi camarazi. – Antoine de Saint Exupery
• Nu cunoaştem decît ceea ce îmblînzim. Iar oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri gata făcute de la negustori. Şi cum nu există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. – Antoine de Saint Exupery
• Un prieten este cineva care are aceeaşi duşmani ca şi tine. – Abraham Lincoln
• Prietenia nu rezistă nici în jigniri, nici în înfrîngeri. Ea moare. – Titu Maiorescu
• Prietenul nu iubeşte prietenul, ci obiectivul prieteniei. – Platon
• Îmi place să ştiu totul despre noii mei prieteni, dar nimic despre cei vechi. – Oscar Wilde
• Prietenia este egalitate armonioasă. – Pitagora
• Prietenia înseamnă a fi frate şi soră, două suflete ce se ating fără să se confunde, două degete ale aceleiaşi mîini. – Victor Hugo
• E mai ruşinos să nu ai încredere într-un prieten decît să fii înşelat de el. – Arthur Schopenhauer
• E bine să te înduioşezi de nenorocirea prietenilor tăi, dar mai bine este să le vii în ajutor. – Voltaire
• Acordul felului de a gîndi naşte prietenia. – Democritus
• Alături de un prieten adevărat este cu neputinţă să ajungi la deznădejde. – Honore de Balzac
• Prietenia dublează bucuriile şi înjumătăţeşte necazurile. – Francis Bacon
• Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri. – Aristotel
• Tine-ţi prietenii aproape, iar duşmanii – şi mai aproape. – Sun Tzu
• Vor exista mereu oameni care te vor răni aşa că, trebuie să-ţi păstrezi încrederea şi doar să ai mai multă grijă în cine ai încredere şi a doua oară. – Gabriel Garcia Marquez
• Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului. – Nicolae Iorga
• Nu-ţi ofensa prietenul, împrumutîndu-i merite dăruite de noi. – Rabindranath Tagore
• Un prieten de interes este mai primejdios decît un vrajmaş. – Constantin Alexandru Rosetti
• Fiecare repetă, după Aristotel, că nu există prieteni şi fiecare, în particular, susţine că el e un bun prieten. Aceste două afirmaţii atît de contradictorii se bazează foarte probabil pe faptul că pe tărîmul prieteniei există mulţi ipocriţi şi mulţi oameni care nu se cunosc pe ei inşişi. – Claude Adrien Helvetius
• Cei răi nu au decît părtaşi; voluptuoşii, tovarăşi de orgii; oamenii de afaceri, asociaţi; oamenii politici adună pe nemulţumiţi; cei mai mulţi oameni fără ocupaţie au relaţii, principii au curtezani; doar oamenii virtuoşi au prieteni. – Voltaire
• Prietenii de ocazie i-am găsit asemănători cu rîndunelele, care vin primăvara şi pleacă atunci cînd începe frigul. – Oxenstierna
• În prietenie, la fel ca şi în dragoste, adesea te fac mai fericit lucrurile ştiute, decît cele pe care nu le cunoşti. – la Rochefoucauld
• Într-o prietenie, lucrul cel mai greu nu este de a ne da pe faţă defectele dinaintea unui prieten, ci de a-l face să şi le vadă pe ale lui. – la Rochefoucauld
• Prietenia e lucrul cel mai greu de explicat. Nu este ceva ce se poate învăţa la şcoală. Dar dacă nu ai învăţat ce înseamnă prietenia înseamnă că nu ai învăţat nimic. – Muhammad Ali
• Drumul către casa unui prieten nu e niciodată lung. – Necunoscut
• Cînd nu mai am putere închid ochii şi realizez că prietenii mei îmi sunt energia mea. – Necunoscut

Read Full Post »

CITATELE de AZI

Televiziunea este foarte educativă. Cum deschid televizorul, cum îl închid şi încep să citesc o carte. GROUCHO MARX

Să mor ? Acum cînd ziarele au intrat în grevă ? Nici nu mă gîndesc. BETTE DAVIS

Televiziunea este un dispozitiv care le permite oamenilor care nu au de făcut nimic să se uite la alţi oameni care nu ştiu să facă nimic. FRED ALLEN

În tinereţe fusese lovit de un catîr, aşa că era dispus să creadă tot ce vedea prin ziare. GEORGE ADE

Read Full Post »

CITATE

Democraţia este o credinţă jalnică în înţelepciunea colectivă a ignoranţei individuale. H.L. MENCKEN

Este adevărat că libertatea este preţioasă – atît de preţioasă că trebuie raţionalizată atent. V.I. LENIN

Politica este arta de a alege între dezastruos şi nedigerabil. JOHN KENNETH GALBRAITH

Funcţia socialismului este să ridice suferinţa la un nivel superior. NORMAN MAILER.

Atrage-i pe toţi proştii de partea ta şi poţi să fii ales oriunde. FRANK DANE

Read Full Post »