Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘bookfest’

 Printre multe alte cărţi pe care le voi cumpăra mîine şi poimîine de la Bookfest se va număra şi această carte despre care domnul Pătrăşconiu afirmă: „”Pe Ion Iliescu l-am văzut, în cel mult cinci rânduri, de la distanţă relativ mare. Cu Emil Constantinescu am vorbit de trei ori – o dată am făcut şi un interviu – după ce nu a mai fost preşedinte. Cu Traian Băsescu am vorbit o singură dată (în calitate de reporter la un cotidian timişorean) – preţ de două-trei minute – înainte să ajungă preşedinte al României, apoi l-am văzut de la distanţă în câteva rânduri, cu precădere la dezbateri publice.
Am votat cel puţin o dată cu fiecare dintre cei trei preşedinţi post-decembrie 1989 – cu Emil Constantinescu în 1996, cu Ion Iliescu în turul al doilea din 2000, cu Traian Băsescu şi în 2004, şi în 2009. Cu nici unul dintre ei nu voi mai vota, în nici o condiţie, niciodată. Convingerea mea este că, dintre toţi preşedinţii României de până acum, deși inegal, uneori brutal, alteori din datorie şi nu din înclinaţie, Traian Băsescu a făcut cel mai mult pentru democraţia de tip liberal.
Aştept însă un alt tip de preşedinte…”

Aşa şi este. După cei patru preşedinţi …escu, poate că ar fi necesar şi un alt fel de preşedinte. De ce nu, MR Ungureanu?

Pe blogul domnului Tismăneanu, avem o mostră din carte:

Cristian Pătrăşconiu: Cu ce personaje din literatură seamănă preşedinţii României de după 1989?

Vladimir Tismăneanu: Iliescu cu Macbeth, Constantinescu cu Hamlet, Băsescu cu Henric V.

Continuaţi lectura, AICI. Restul, în carte 🙂

Read Full Post »

28 mai 2013

Bună dimi 🙂

Cei interesaţi de mersul treburilor ţării pot citi o revistă a presei, AICI

Citiţi revista presei internaţionale AICI

Ni se pregăteşte de zor o nouă Constituţie. Un editorial la temă puteţi citi AICI

Vă reamintesc că mîine începe Bookfest 2013 – Bucureşti.

Salonul Internațional de Carte Bookfest va avea loc între 29 mai și 2 iunie, la ROMEXPO, pavilioanele C1-C5. Programul de vizitare este: miercuri, 29 mai, și joi, 30 mai, între orele 10.00 și 20.00, vineri și sâmbătă, între 10.00 și 22.00, iar duminică, de la 10.00 la 20.00. Intrarea publicului este liberă!

Alte amănunte Aici

Vă urez o zi plăcută!

Read Full Post »

Chiar nu ştiu de ce am amînat să merg la ediţia Bookfest din decembrie a.c. pînă azi. Nici nu are importanţă. Treburi, pregătiri de sfîrşit de an, etc. Am fost azi. În treacăt fie spus, mai mult am fost curios să văd Biblioteca Naţională decît tîrgul de carte. Las la o parte faptul că staţia de autobuz nu opreşte cum ar fi firesc, în dreptul Bibliotecii; staţia este situată la vreo două sute de metri mai încolo, în plin cîmp. Cîmp rezultat în urma demolărilor demente ale ceauşescului. Trecem şi  peste aceste incoveniente.

Pe dinafară, Biblioteca pare a fi o clădire modernă; geamuri generoase par să se constituie într-un luminos îndemn. Imediat ce am intrat, senzaţia de absurd se instalează. Este cum nu se poate mai limpede că structura edificiului, nu putea să fie altceva decît este: o oglindă vie a unei concepţii staliniste despre cultură: spaţii largi copmplet nefuncţionale, paznici cu duiumul, atmosferă apăsătoare. Nu ştiu cum sunt spaţiile de la etaje unde probabil că sunt sălile de lectură şi fondul de carte. Nici nu cred că voi mai merge vreodată pe acolo, să văd.

Revin la Bookfest. Intrarea liberă. Devin circumspect: ştiu din experienţă că atunci cînd auzi de lucruri ieftine trebuie să ciuleşti urechile, iar cînd auzi de gratuităţi, trebuie să fugi cît se poate de repede. N-am fugit.

Cum am intrat, am văzut standul editurii Humanitas. Lipit de el, standul editurii Polirom. Împreună, nu depăşeau ca expunere şi ca importanţă, standul unei edituri oarecare. Întreb de vreo cîteva cărţi pe care voiam să le cumpăr. Întreb degeaba; n-au. Mai fac cîţiva paşi în căutarea altor edituri. Aceeaşi linişte dezolantă şi aceeaşi ofertă de carte: săracă; jenantă; meschină; nesemnificativă. Chiar nu am reuşit să înţeleg de ce. Pentru organizatorii acestui simulacru de Bookfest, am un singur lucru de spus: ruşine!

Şi cred că mulţi amatori de carte au gîndit la fel ca mine, fie şi prin absenţă. Dacă la toate celelalte Bookfest-uri la care am participat (la toate!), audienţa a fost maximă pînă în ultima oră, aici cred că s-a stabilit un record negativ; e de mirare? NU! De  ce? Nu ştiu.

Poate sînt subiectiv, poate nu, dar este prima dată cînd regret că am fost acolo, la acst tîrg de carte. Am avut sentimentul că iar, cartea este pusă la index, exact ca pe vremea interdicţiilor culturale de maximă respiraţie.

Era să uit: la concurenţă cu oferta de carte, la mare preţ a fost în mintea organizatorilor oferta de cadouri: gablonzuri, fleacuri, etc, chipurile cadouri de Crăciun.

Fiasco total!

Read Full Post »

  Îmi face o deosebită plăcere să anunţ că la Bookfest 2012 vom avea ocazia de a saluta apariţia unui volum semnat de prietena noastră din virtual, Anavero. Îmbulziţi-vă! 🙂 Vă asigur că merită! Dacă nu puteţi ajunge la Bookfest, nu-i bai: puteţi comanda cartea şi on-line. Amănunte, AICI. Pentru o degustare a poveştilor scrise de anavero, puteţi intra să vedeţi AICI cîteva fragmente. Lectură plăcută şi nu uitaţi să comandaţi cartea. Bine? 🙂

Un articol la temă AICI

Read Full Post »

“Cantitatea de respest si de simpatie, pe care un om o primeste antum, este invers proportionala cu respectul simpatia si amintirea care ramin dupa moartea sa. Asa ca am inceput sa nu mai fiu asa de bucuros cind cineva ma lauda. N-as vrea ca dupa ce voi pleca, despre mine sa nu-si mai aduca nimeni aminte, decit ca autor al aceste carti”. Asta a spus Neagu Djuvara la Gaudeamus, cu prilejul lansarii cartii sale, “Amintiri si povesti mai deocheate” – editia a II-a adaugita / Humanitas. Omul acesta vrajeste. Impune. In timp ce vorbea, mi-am facut ochii roata. Asistenta, muta de admiratie il sorbea din ochi. La 93 de ani, se tine falnic si semet. Imbracat cu binecunoscutul sacou bej-maroniu cadrilat ( o avea mai multe ?) cu esarfa nelipsita la git, cu gulerul de la camasa desfacut, dar cu haina inchisa corect la toti nasturii, Neagu Djuvara se declara in final uimit, ca lumea a lasat deoparte forfota ca sa-l asculte pe el citeva minute. Nu este uimit citusi de putin. Se alinta. La sesiunea de autografe, reusesc sa prind un loc privilegiat. Voi fi printre putinii pe volumul caruia, acest boier al intelighentiei romane, avea sa scrie cu o mina mai degraba tremurinda : “Pentru D-l Tiberiu Orasan cu bune ginduri”. Semnat . Si data de azi. Dupa ce obtin autograful, ii urez sanatate. Nu aude, ocupat cu urmatorii doritori de grafie celebra, adunata pe volume poate niciodata citite. Captiv intre cei care il inconjurau, ii privesc. Oameni care se inghesuie la orice. Cartea este numai un prilej. Vor  avea cu ce sa se laude. Ca si mine acum. Regret ca m-am oprit. In definitiv, preferam sa am imaginea lui Neagu Djuvara de la Bookfest. Acolo a fost cu adevarat sclipitor. Acum, pare sa resimta povara partidului care a inceput sa-i incovoaie limpezimea gindirii. Adio Maestre. Nu cred ca ma voi mai opri vreodata in preajma Domniei Tale.

Daca veti dori sa cumparati aceasta carte, luati-va gindul de la scene erotice sau cum spune N.Dj. ‘deocheate’. Nici pomeneala de asa ceva. Sint istorisiri lejere, in care instinctul sau de istoric este dominant, cu patanii ale clasei careia i-a apartinut, axate preponderent pe micute povesti de dragoste, uneori vinovata, alteori licita. Povestiri spuse cu talentul sau greu de egalat. Plec. Ajuns tot la locul de lansare carte / Humanitas , ma opresc putin. Eugenia Voda isi lanseaza o colectie de CD-uri care contin parte din emisiunile domniei sale, in prezenta domnului Liiceanu. Amindoi sint in verva, este o placere sa-i asculti. Dar cind domnul Liiceanu incepe sa spuna ca nu mai trebuie sa spunem, ca in Romania nu prea mai sint oameni, pentru care sa merite sa mai raminem in tara, ma intristez. Si plec. Parca nici nu auzise ca Eugenia Voda tocmai anuntase, ca si ea va pleca pentru o perioada din tara. Ca sa lucreze. Nu stiu unde si nici nu vreau sa stiu pentru cit timp.

Inainte de a ma opri sa-l ascult pe Neagu Djuvara, facusem turul standurilor, fara sa cumpar nimic. Tot imi spuneam ca voi reveni si voi tirgui cite ceva. N-am cumparat decit aceasta carte si inca una a lui Carlos Fuentes. Pentru rest, probabil ca o sa ma duc miine din nou, ca sa ma lupt iar cu valurile de oameni care se uita, tinjesc, uneori cumpara iar din cind in cind cite un indraznet disperat, mai “ciuguleste” cite o carte si pasli!

Read Full Post »