La umbra fetelor în floare, regal curat de marcel proust, sînt împlinit şi nu mă doare, că poate-am devenit, vetust. Ţintesc cu paşii spre lumină iar vorbele nu-mi sunt de lemn; tu eşti iubire, o divină, şi către tine mă îndemn. În viaţa noastră multe ramuri s-au împletit într-un destin: corola falnicelor flamuri născute dintr-un alb, suspin: „plînge cerul către mine cu mirifica sa ploaie dar eu nu plîng către cer cu-ale mele lacrimi zoaie; de e ploaie sau doar zoaie nu voi şti-o niciodată; nici nu sper nici nu disper: ce e scris, e doar de bine.” La umbra fetelor care-nfloresc, şi-n lume-şi fac intrarea, îţi spun din nou, că te iubesc: iubita mea, doar TU eşti zarea!
Posts Tagged ‘dar’
Duzina de cuvinte – Lumină
Posted in carte, tagged alb, curat, dar, floare, implinit, intrarea, iubire, lemn, pasii, ramuri, regal, scris. on 26/04/2013| 36 Comments »
Duzina de cuvinte – TU
Posted in blogul zilei, tagged anotimp, ceas, chip, dar, destin, dimineata, genunchi, gradini, hipnotica, involuntar, prizonier, seri on 05/04/2013| 41 Comments »
hipnotica privire
ce lunecă pieziş
la ceas de dimineaţă
sau poate dinspre seri
festin involuntar
sau poate numai dar
un chip ce te aruncă în anotimp mizer în care prizonier
poate întrebi: în ce destin ai mei rărunchi*
în orişice grădini stau numai în genunchi?
în ce pietriş?
*RĂRÚNCHI, rărunchi, 2. Interiorul trupului omenesc (considerat ca sediu al vitalității, al sensibilității); p. ext. miezul, mijlocul unui lucru. –