Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘dobrogea’

În apropiere este și Mănăstirea Cocoșu. Domnul Blidaru ne-a dat în grija unui călugăr care ne-a bombardat cu istoria mănăstirii. Prea uluit de aspectul extraordinar de frumos al interiorului, n-am notat prea mult dar, am căutat pe sfînta wiki și iată ce-am găsit: citiți AICI dacă vreți să știți  🙂

Totuși. Am și ceva impresii de la fața locului. Deci.

Mănăstirea Cocoșu este o bijuterie superbă împodobită cu mozaic auriu, o splendoare cum NU credeam că este posibil să existe în romanica noastră cea de toate zilele.

Ei, iată, că dacă CHIAR SE VREA, SE POATE!

Renovarea a fost terminată în urmă cu doi ani, după ce s-a lucrat intens alți zece. Prima biserică a fost alcătuită din lemn și din chirpici (cărămida noastră națională). Denumirea vine de la cocoșul de stepă, ca să NU ia numele unui sat din apropiere, ceva țigănesc dacă nu mă înșel…

Mănăstirea a fost reconstruită și renovată INTEGRAL din donații (și din rodul celor 9 ha de podgorie). Repet, dacă se vrea, se poate. Presupun că nu este singura mănăstire care are în proprietate ceva teren agricol, viță de vie, pădure, etc. Ghidul apreciază că asta este cea mai frumoasă mănăstire din Dobrogea dar eu cred că aria se poate extinde la toată țara și probabil chiar mai mult. Repet, am fost uluit și am văzut la viața mea multe sute de așezăminte bisericești!

Locul este vizitat de puzderie de autocare pline ochi cu turiști care chiar au ce să vadă și de ce să se minuneze.

Iar la ieșire, un călugăr vinde într-un magazin strașnic amenajat, icoane, lumînări, cărți bisericești, tot felul de flecuștețe care să amintească de acest loc sfînt șiiiii bineînțe-leeeees, vin din producția proprie, foarte bun și foarte ieftin la 12 lei doi litri. Vin alb, vin roșu și vinul care mă place pe mine (și eu pe el 🙂 ) vinul roze. Am spus la ieșire? Mergem mai departe 🙂


Read Full Post »

Restul zilei de ieri s-a scurs monoton, n-am avut nimic de semnalat iar astăzi, după ce-am pus bagajele în autocar și am păpat cîte ceva în chip de mic dejun ne pregătim de ultima parte a acestei excursii. Așadar, vom merge la mănăstirile din nordul Dobrogei: Celik-Dere, Cocoșul, Saon. Întoarcere la hotel pentru dejun apoi plecarea spre București pe traseul Hîrșova, Țăndărei, Slobozia, Malu, Urziceni.

Este 8,30 și tocmai am pornit. Imediat ce-am ieșit din oraș, stînga dreapta, dealuri; odinioară viță de vie, acum bate vîntul a pustie. Totuși. După cîteva minute, iată: vița de vie rîde iară la noi, alternînd cu pajiști și cu ogoare lucrate. Iată și floarea soarelui nelipsită în Dobrogea, după cum deja am aflat.

Celik-Dere. Mănăstire ortodoxă cu nume turcesc și cu influență rusească în liturghie. Ca de obicei, povestea plonjează în trecut cu binefăcători și cu oropsitori. Picturi, icoane, sculpturi. Stil brîncovenesc. Construită pe două niveluri (cum am văzut de exemplu, la Asissi, locul în care a trăit și a propovăduit Sfîntul Francisc, il poverello); inițial partea de jos era destinată a fi un osuar (cum am văzut la Kutna Hora) dar, acest lucru nu s-a mai întîmplat…

Mai multe date AICI

N-am notat mare lucru, am făcut ceva poze, o măicuță vioaie ne-a povestit din belșug tot felul de povești, nu s-a supărat pe mine nici măcar atunci cînd am fost cam obrăznicuț și i-am spus o snoavă cam fără perdea…

Snoava mea? Iaca: la plecare, cînd măicuța ne-a spus ”mergeți cu Domnul” i-am spus că și peștii tot așa le spun ”fetelor” 🙂 Răspunsul măicuței este antologic: mi-a dat de exemplu un călugăr celebru, care a fost dat jos din tren pentru că nu avea bilet. Ei bine, trenul nu s-a mai mișcat pînă cînd ”nașul” a înțeles că trenul trebuie să meargă cu ”domnul” adică fix cu acel călugăr!

N-am adăstat prea mult nici pe aici. Suntem în zona podgoriilor Niculițel, mai exact Comuna Frecăței, zonă bogată locuită de oameni de ispravă, oameni prin istoria cărora au trecut tot felul de strășnicii, tot felul de seminții cu care vrînd nevrînd s-au amestecat, oameni care au rădăcini și obiceiuri cu influențe neaoșe, rusești, otomane și nu numai.

Mergem mai departe.

Read Full Post »