Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘granada’

Text şi foto de brindusafrunza
“Peste ochiul de fântână
mi se legăna țiganca.
Părul verde, verde fața,
cu ochi de argint, ca ghiața.
Peste apă ea atârnă
de un țurțure de lună.”
(Romanta Somnanbula – Federico García Lorca)

Mergand teleleu pe strazile Granadei, in dupa amiaza tarzie, descopar un indicator care-mi starneste curiozitate : « Cuevas del Sacromonte » !
Stiam cate ceva despre Abatia Sacromonte, dar despre grotele din Sacromonte, nicio amintire !
Urc pe stradute pe o panta destul de abrupta si in fata mea se descopera in alb satinat , un intreg cartier pitoresc:smochini , agave si cactusi , acorduri de flamenco, case pesteri, obiecte de ceramica si alama traditionala . Usor, usor ma dumiresc !

Ma aflu in cartierul tiganesc al Granadei, patria flamenco-ului si a celebrei zambra (Ce este zambra ? Povestea si dansul interzis al tiganilor din Sacromonte de catre regii catolici pana in secolul al XX-lea ) simboluri inconfundabile ale folclorului andaluz.. Printre grote, unele fiind pana astazi locuite, am gasit cateva care au fost transformate in baruri sau sali de spectacole pentru flamenco. Am remarcat si o scoala de flamenco, avand drept scop pastrarea unicitatii și autenticitatii genului muzical andalus aflat in pericol de a-si pierde originile si identitatea. La inceputul anilor 90, cartierul devine celebru si pentru muzeul dedicat culturii tiganesti spaniole.Aflat pe varful dealului Albaicin , muzeul este interesant, amintandu-mi oarecum de casele trogoditilor din Tunisia. Iti trebuie oarecare conditie fizica sa ajungi, dar merita. In primul rand pentru imensa surpriza oferita de imaginea splendida a rubinului intre smaraldul pinilor – fortareata- palat Alhambra.

Granada -Sacromonte -alhambra preview

Granada -Sacromonte -cuevas

Granada -Sacromonte -cuevas1

Granada -Sacromonte -cuevas 3

Granada -Sacromonte -cuevas 5

Granada -Sacromonte -cuevas 6

Granada -Sacromonte -muzeu 1

Granada -Sacromonte -muzeu 4

Granada -Sacromonte -muzeu 6

Granada -Sacromonte -muzeu 9

Granada -Sacromonte -muzeu 10

Granada -Sacromonte -ved catedrala

Granada -Sacromonte -vedere alhambra

Granada -Sacromonte -vedere cartier1

Granada -Sacromonte -vedere cartier2

Anunțuri

Read Full Post »

Urcaţi în autocar părăsim oraşul şi începem să urcăm pe o şosea serpentinată. Normal! Alhambra fiind cetate fortificată se află la înălţime. O scurtă descriere a acestui splendid edificiu se găseşte aici https://ro.wikipedia.org/wiki/Alhambra

În principal sînt mai multe zone, accesul la diversele părţi componente se face prin bariere, este o zonă unde accesul este gratuit dar, dacă vrei să vezi splendorile Alhambrei trebuie să scoţi de la 7 pînă la 14 euro din buzunar, depinde ce anume vrei să vizitezi. Deocamdată, Alina ne dă vestea cea bună: avem confirmare pentru Cordoba. Ar fi fost păcat să nu putem vedea Catedrala de acolo pentru că Alhambra şi Catedrala aceea sînt singurele vestigii importante ale artei arabe rămase în Andaluzia. Deocamdată primim de la Alina cîte un dispozitiv care ne va permite să o auzim chiar dacă nu sîntem chiar lîngă ea. Mai aflăm că toate fîntînile din Alhambra sînt alimentate de izvoare naturale. Las pozele să vorbească.

20151013_140327

20151013_140838

20151013_140949

20151013_141000

20151013_141234

20151013_141251

20151013_141514

20151013_141521

20151013_142455

Ce-am văzut pînă acum a fost secţiunea gratuită. Pentru a vedea restul palatelor şi grădina de flori am plătit cîte 14 euro plus tva 10%. A meritat cu prisosinţă!

Mai întîi stăm la o coadă respectabilă pentru că se permite accesul a maximum 300 turişti / oră.

20151013_143214

printr-o grădină cu portocali

20151013_144453

avem acces în palate

20151013_144501

20151013_145502

20151013_145831

20151013_145924

20151013_145951

20151013_150017

20151013_150021

20151013_151120

20151013_151331

20151013_151959

20151013_152109

20151013_153135

20151013_153345

de la ferestre o superbă panoramă

20151013_154408

20151013_154805

20151013_154916

ne îndreptăm spre ieşire

20151013_155046

unde ajungem într-o piaţetă unde sînt magazine de suveniruri; pauză de refrişare.

20151013_160229

20151013_160859

20151013_161028

ultimele imagini de la grădinile Alhambrei

20151013_161940

20151013_162016

20151013_163433

20151013_163438

20151013_164301

20151013_164645

20151013_164720

20151013_165230

20151013_165341

Ora 17 şi un pic; plecăm spre hotel. A fost obositor să ne învîrtim cale de vreo trei ceasuri prin Alhambra dar a fost o experienţă minunată. Este unul dintre acele locuri unde doreşti să revii. Dacă în general îi credităm pe chinezi pentru meşteşugul răbdării, uităm întotdeauna de minunatele arabescuri ale artei islamice. Musulmanii neavînd voie să picteze chipuri, au cizelat pînă la perfecţiune „arabescul” şi cum cultura musulmană presupune oroarea de vid, nu pot să lase spaţii goale pe un perete indiferent cît i-ar costa să-l umple cu acele delicate desene sculptate. Nici nu ne-am urcat bine în autocar, şi a început ploaia. Numai că:

– Am terminat noi ce-am avut de făcut pentru azi?

– Daaaaaa!

– A început ploaia?

– Daaaaaa!

– Foarte bine! Aşa să fie şi mîine J

Mai facem o scurtă oprire la Venta Riofrio. Luăm un sandviş cu porcul acela special. Nimic spectaculos. Apropo: dacă nu ştia Alina ce să ceară, plecam fără să-l gustăm pentru că nu era expus pe nicăieri aşa cum erau expuse dulciurile, de exemplu. Cer şi un pahar de vin roşu local, ca să mă dumiresc. Cald şi nici teribil de bun. Asta e!

Andres, un tip hîtru care cînd era vremea de vreo oprire punea să răsune el ştie de unde un cucurigu repetat 🙂 dă drumul la o bandă de magnetofon, cred, de unde răsună pe rînd, imnurile ţărilor din care provin participanţii la excursie. Aşa a fost şi pe lacul Tiberiada. Frumos!

Numai că sîntem cam amorţiţi şi abia aşteptăm să ajungem „acasă” la hotel, să păpăm ceva bun şi să pilim ceva mai de soi. Tocmai am plătit excursia de mîine şi cum plecarea este la 07,10 nu ne putem întinde prea mult. Ne revanşăm noi, mîine 🙂

Read Full Post »

Ghinion? Nu, Granada 🙂

În drum spre Granada, primim explicaţii din nou despre faptul că Spania este cel mai mare producător de ulei de măsline din lume, iar 80% din acest ulei se produce în Andaluzia. Judecînd după pădurile de măslini care se întind de-a stînga şi de-a dreapta autostrăzii, n-am nici-o îndoială că aşa e. Mai aflăm că măslinul a fost adus aici în urmă cu şase mii de ani! din Orientul Mijlociu şi că a fost aclimatizat şi la şes, şi la deal, şi la munte; există cam şase sute de soiuri de măslini iar exploatarea lor se face în cooperative agricole. Măslinele de masă se culeg acum, în octombrie, iar măslinele pentru producţia de ulei se culeg în ianuarie. În Malta, altele erau regulile.

Granada are temperatură continentală, ceea ce înseamnă că spre deosebire de Malaga de exemplu, iernile pot fi foarte reci iar verile foarte fierbinţi.

De data asta, grupul majoritar de turişti este  format din spanioli, pe locul doi românii în număr de nouă, iar restul autocarului s-a umplut cu un melanj internaţional compus din  ruşi, cehi, irlandezi, norvegieni, venezueleni, ugandezi, ba chiar şi doi americani; şi poate că mi-a scăpat mie vreo naţiune dar, ce mai contează? Andres, ghidul,

20151013_095933

vorbeşte bineînţeles limba spaniolă şi un soi de spangleză şi un soi de spanfrancă şi pricepe fiecare ce poate din ce spune dumnealui 🙂 De fapt, a fost un ghid simpatic, aproape exuberant şi deosebit de amabil. De data asta, românii au noroc că Alina merge cu noi şi ne mai spune şi ea cîteva vorbe cînd tace Andres, adică rar 🙂 Mă temusem de ploaie dar avem iar, noroc de vreme frumoasă.

Vom face o scurtă pauză pentru că traversăm o zonă în care putem găsi şi gusta păstrăv şi sturion, diverse tipuri de cafea, dulciuri, sau de ce nu, jambon făcut din porcul iberic sălbatic, cam 150 euro per kilogram; şi alte bunătăţuri ca de exemplu caşcaval. Deci pauză comercială la Vento Riofrio 🙂 Am intrat, am văzut, n-am gustat. Poate or fi bune, nu zic nu, dar cum am luat micul (uriaş) dejun în urmă cu vreo oră, sînt plin.

20151013_095728

20151013_095830

20151013_095843

20151013_095901

20151013_095905

20151013_101106

Pornim la drum. Peisaje frumoase: dealuri, stînci, vegetaţia sălbatică alternează cu ogoare cultivate, iar pădurile naturale alternează cu pădurile de măslin.

20151013_095716

20151013_095720

Primim o scurtă lecţie de istorie a formării Spaniei dar nu mi-am notat mai nimic; astfel de informaţii sînt de găsit pentru cei interesaţi, pe mister goagăl. Trecem de Santa Fe (sfînta credinţă) oraşul din care a pornit bătălia regilor catolici de recucerire a Granadei. Ajungem în oraşul ţintă, Granada (rodie). Coborîm din autocar şi ne ţinem după Alina ca puii după cloşcă. Ea, chiar aşteaptă să aducă pe lume, un Alin 🙂 După ce scapă de grupul nostru, intră în concediu prenatal. Ajungem într-o piaţetă denumită Bibrambla, inima vechii cetăţi. Aici stabilim punctul de reîntîlnire după care primim timp liber pe cont propriu. Avem de vizitat Capela Regală. Cîteva poze:

20151013_123426

20151013_112130

20151013_112319

20151013_112410

Intrarea, 4 euro de căciulă sau de batic 🙂 Este de fapt un panteon în care sunt înmormîntaţi Rey Fernando y Reina Isabel, Rey Felipe y Reina Juana, în două sarcofage aşezate în centrul capelei; pe o scară îngustă se poate coborî în criptă unde se odihnesc întru veşnicie Rey Fernando El Catolico, Rey Felipe I El Hermoso (cel frumos), Principe Miguel de Portugal, Reina Isabel La Catolica, Reina Juana de Castilia. Impresionant! Adevărată bijuterie arhitectonică. Păcat că atît foto cît şi film sînt aici, strict prohibido. Mai multe informaţii AICI Poze pe străzile centrului vechi

20151013_112430

20151013_112554

20151013_112744

Apoi, Catedrala. Tot 4 euro dar aici, avem voie să facem poze. Construcţia a fost finalizată după 180 de ani de eforturi, iar informaţii mai amănunţite am găsit pe internet. Am făcut aici cîteva poze spre aducere aminte.

20151013_114943

20151013_115631

20151013_115736

20151013_115750

20151013_115805

Nici aici nu ai de ce să zăboveşti prea multă vreme dacă n-ai de gînd să te rogi bunuluii Dumnezeu. Atît la Capelă cît şi la Catedrală, intrarea se face printr-un loc, ieşirea prin altul. La capelă a fost simplu să ne orientăm, fiind mică. De la  Catedrală, fiind mare, am ieşit pe o stradă  necunoscută nouă.

– Şi acum? Întreabă Silvia.

– Cum a descoperit Columb America?

– A crezut că pămîntul este rotund.

– Evrika!

Dăm tîrcoale catedralei şi ajungem de unde am plecat.

– Deşteptul mamei 🙂

– Şi mă mai fac.

– Facem!

– Precis că da şi evident că adevăr adevărat grăişi 🙂

Timpul ca de obicei, este nemilos. Mai avem 40 de minute pînă la reîntîlnirea de grup, pentru a merge la Alhambra. Silvia cutreieră magazinele, eu prefer umbra unei terase. Umbră? Evident: este un soare arzător şi un cer incredibil de senin deşi de dimineaţă, cînd am căutat rubrica meteo Granada, se anunţa ploaie şi frig. Se adevereşte aşadar că mai mari mincinoşi decît pescarii, doar tovarăşii meteorologi mai sînt 🙂 Păi?

De cîte ori sîntem plecaţi de acasă, eu unul, sufăr dintr-un singur motiv: îmi lipsesc ciorbele Silviei. Dacă într-o zi nu leorbăiesc o strachină de zeamă, pare că n-am mîncat nimic. Ei bine, aici, în Piaţa Bibrambla, la Restaurante Manolo, am găsit o minunată supă de pui dreasă cu ou fiert şi cu şuncă. Gro-za-vă! Depun mărturie 🙂

Read Full Post »