Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘guvern’

Mai puteţi zîmbi?

Serviţi vă rog

.

Read Full Post »

O premieră absolut remarcabilă pentru România, ţara în care de obicei nu se întîmplă (repede) nimic, a fost instalarea unui nou guvern, în circa trei zile. Mutarea preşedintelui Băsescu, de a-l desemna pe merituosul şi impetuosul MRU după demisia onorabilului Boc, a luat prin surprindere întreaga suflare românească. Mai puţin interesantă pentru publicul neiniţiat în treburile politichiei, această veritabilă lovitură de teatru a lăsat adeversarii politici fără vînt în pînzele plutei cu care sperau să navigheze către victorie.

Dacă preşedintele PSD, a lăsat pentru moment spielhozenul la garderobă şi a îmbrăcat costumul unui politician care se vrea responsabil, politician care a ţinut un lung şi neaşteptat de coerent discurs în parlament, preşedintele PNL, după ce a dat o fugă pe la GRIVCO, să capete ceva instrucţiuni, a organizat o conferinţă de presă în care a surprins pe toată lumea prin tonul unui discurs din care accentele de paranoia isterică, au lipsit aproape cu desăvîrşire.

Diferenţa dintre cei doi co-preşedinţi ai USL, este una de imagine: Victor Ponta a priceput că altele sunt apele pe care se navighează acum, în timp ce Crin Antonescu a ales să navigheze pe aceleaşi ape tulburi vînzolite de singura sintagmă care a unit cele două formaţiuni politice: JOS (orice).

Singura problemă a celor doi preşedinţi este: de fapt, singurul marinar veritabil de pe scena politicii româneşti, este preşedintele Băsescu, adică exact cel care a spus că meseria sa este să navigheze prin orice furtună şi să aducă nava în port.

Şi ca necazul să fie cu atît mai mare pentru USL, noul premier, destul de zgîrcit în declaraţii, a afirmat imediat după ce guvernul a fost învestit de parlament, în ciuda grevei parlamentare la care se pretează cu nesimţire opoziţia, a afirma sibilinic: MUNCA, CEA MAI FRUMOASĂ FORMĂ DE PATRIOTISM!

Teribilă lovitură de măciucă pentru cei care încasează bani cu nemiluita, doar pentru că reuşesc o dată la patru ani, să-şi mintă cu neruşinare electoratul şi se strecoară în parlament, uneori numai pentru că măria sa calculatorul, nu dă doi bani pe modul în care a votat poporul.

MRU le dă deja frisoane multora prin altă afirmaţie: eu la ora 6 sînt la birou şi plec numai după ce-mi termin treaba. De precizat pentru cine încă nu a priceput: ora şase dimineaţa! Cum rezervele mele de entuziasm încă nu s-au epuizat, îndrăznesc astăzi să spun, că MRU le-a luat oxigenul demolatorilor. Îndrăznesc să sper că politica JOS CU TOT DINADINSUL, şi-a epuizat resursele. La muncă, dragi tovarăşi!

BLOGUL ZILEI: http://arcaluigoe.wordpress.com/2012/02/09/criza-de-guvern/

De citithttp://politeiaeuropa.wordpress.com/2012/02/09/ad-quattuor-cardines-mundi-caricaturi-sau-lucruri-adevarate/

#####

Pozitia comunitatii Politeia fata de investirea Guvernului Ungureanu

Comunitatea Politeia saluta investirea Guvernului Ungureanu, in urma votului primit din partea Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei. Comunitatea Politeia a luat act cu bucurie de votul in urma caruia a fost emisa Hotarirea Parlamentului nr.1/2012 de acordare a incredererii Guvernului, hotarire publicata in Monitorul Oficial nr.107 de astazi, 9.02.2012.

Comunitatea Politeia isi exprima multumirea fata de schimbarea rapida a Guvernului, fara mizerii politicianiste. Citiţi restul comunicatului AICI 

 

Read Full Post »

             Tot aud vorbindu-se insistent de un subiect pe cît de adevărat, pe atît de fals : reforma statului. Mă rog, mie mi se pare a fi mai corectă formularea “reforma instituţiilor statului”, dar nu insist. O să spun vreo două vorbe despre funcţionari şi funcţionarea instituţiilor statului în plin proces de reformă ( Ha Ha).

            Există un cerc vicios : legislaţia ţine cont mai întîi de cei care trebuie să o aplice în mod direct, respectiv funcţionarii de la ghişee, NU de nevoile cetăţeanului, şi nici măcar de nevoile „statului” – conceput (în mod fals) ca totalitatea funcţionarilor din administraţie NU ca o comunitate de cetăţeni (adică ce ar trebui să fie, dar nu prea E).

            Despre asta este vorba, de fapt şi nu de azi, de ieri.

            Inclusiv de acum vreo patru decenii se tot caută soluţii de reducere a personalului administrativ şi nu se reuşeşte.

            Nici măcar Ceauşescu, aşa dictator cum a fost el şi nu a reuşit să facă ordine în acest domeniu.

            Iar dacă vă faceţi iluzia că va reuşi cineva, vă urez aşteptare plină de speranţe, care să se împlinească.

            Îniţiatorii procesului legislativ (începînd de la guvern sau simplu parlamentar) ştiu precis că dacă se simplifică procedurile prin care cetăţeanul trebuie să ceară ( o aprobare de ex), să declare (ceea ce i se cere de multe ori abuziv) sau să plătească taxe sau impozite, repet dacă aceste proceduri ar fi simplificate, trei sferturi din aparatul administrativ s-ar trezi brusc fără obiectul muncii, şi cum imensa majoritate a acestor funcţionari sunt puşi pe funcţii pentru că sunt neveste, nepoţi , copii şi indiferent ce alt soi de rude ale celor care învîrt politica pînă la nivel de cătun, adio informatizare şi PAY POINT (puncte la care în ţările civilizate poţi plăti absolut orice, puncte aflate oriunde la îndemîna cetăţeanului). Iar parlamentul, ca organ legislativ, desăvîrşeşte harababura.

            Ce are asta de a face cu miniştrii vizaţi acum de remaniere şi sau cu premierul ?

            Nimic mai mult decît că la astfel de şmecheraşi dîmboviţicani care frînează reformele începînd cu perioada postbelică şi pînă în prezent, ar trebui puşi ca şefi de departamente măcar cîţiva oameni competenţi nu oameni puşi pe criterii politice, că pe fraierii aceştia, birocraţii hîrşiţi în rele de prin ministere îi mănîncă la micul dejun fără să dea semne de saţ.

            Nu numai că şmecheraşii-frînari le pun beţe în roate celor care cred că pot să reformeze sistemul dar, mai mult decît atît, şmecheraşii le întind tot felul de capcane în care fleţii ăştia cad ca muştele în lapte începînd de la premier, pînă la oricare ministru. Şi cînd lumea exasperată pe bună dreptate ţipă, pac, telemogulizatele isterizează populaţia.

            Mai ştiţi ce i-a spus lui Andrei Pleşu pe cînd încă mai credea că poate face măcar ceva în politică şi a fost ministru la cultură apoi la externe, un funcţionar de la Minister?

            VOI MINIŞTRII VENIŢI ŞI PLECAŢI dar  noi, FUNCŢIONARII, SUNTEM PERENI !

            Despre asta este vorba : sistemul se apără foarte eficient !

            Şi mai este vorba despre justiţia care repune pe post orice incompetent dat afară din sistem, spre adînca satisfacţie a presei care jubileză „că acest guvern NU a reuşit să facă nimic” şi spre bucuria opoziţiei care clamează fără astîmpăr : „acest guvern trebuie să plece, că venim noi şi …” dar asta nu mai spune cu voce tare : „stricăm şi ce nu a fost stricat pînă acum”.

BLOGUL ZILEI  :  http://copaculdinpadure.wordpress.com/

Read Full Post »

De acord că domnul Boc nu este cel mai bun prim-ministru pe care ar trebui România să îl aibă în aceste vremuri oribile. Sugestii ? Nu prea cred că are cineva. Să presupunem că preşedintele Băsescu i-ar cere domnului Boc să demisioneze. N-am nici cea mai mică îndoială ca acesta nu s-ar crampona de o funcţie care evident îl depăşeşte. Aşa. Şi ? Mai departe ? Uităm experienţa Tăriceanu ? Care într-o conjunctură economică favorabilă a obţinut o creştere economică (falsă – bazată pe speculaţii) de opt la sută şi a cheltuit aiurea (în mod real) dublu, în cîrdăşie cu un pesede sinistru, care nu visează decît destabilizarea ţării ? Ce propunere de prim ministru aveţi ? Cît de siguri sunteţi că indiferent cine ar fi propus ca PM, nu se va alia peste noapte cu psd.pnl.pc+oportuniştii dintotdeauna şi nu am intra în ‘zona elenă’ imediat ? Şi pînă la urmă, cam ce ar trebui să facă domnul Boc acum ? Ce măsuri ar putea să ia ? Este România o economie stabilă şi de sine stătătoare? Putem face abstracţie de ce se întîmplă acum în Europa şi în lumea întreagă ? De cîte ori a încercat guvernul Boc să ia măsuri de redresare economică, de atîtea ori presiunea sindicală-bolşevică şi boşorogii-pesedişti de la CCR au anulat orice iniţiativă benefică. Instantele de judecată-neocomuniste stabilesc cu de la sine putere cine şi cîţi bani merită ca drepturi salariale. Pensionarii, o veritabilă armată disciplinată a pesedeului, protestează vehement, sacrificind un viitor posibil, pentru un prezent mizerabil şi incert. Acum. E limpede că mare parte dintre miniştrii actuali, n-ar trebui să fie decît ajutori de portar la institutiile respective. Dar. Nu cumva acesta a fost preţul plătit de preşedintele Băsescu, imediat după alegerile prezidenţiale, pentru a putea asigura ţării o minimă stabilitate politică ? Uităm că înainte de investirea actualului guvern, coaliţia răului formată din psd+pc+pnl, au ţinut ţara în haos politic ? Eu cred că n-ar trebui să uităm. Remaniere ? Desigur că se impune. Dar nu sub presiunea celor care au aruncat ţara în haos, şi nu în condiţiile în care dacă lucrurile scapă complet de sub control, am putea intra în degringoladă. Ponta vorbea despre anticipate. Bate cîmpii. Are pesedeul bani pentru alegeri ? IOC! S-ar împrumuta de la cămătarii politici şi ar da ţara pe veresie IAR! jefuitorilor. Jos guvernul Boc ? Mai gîndiţi-vă puţin, dacă nu cumva “mai binele” sperat, n-ar putea fi duşmanul “binelui” actual, atîta cît (mai) E. Încă.

Read Full Post »