Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘hrusca’

Daruri pentru maine

Cred că imprecizia plină de farmec a limbii române iar ne joacă feste. Cuvîntul dar are mai multe înţelesuri: cadou, ciubuc, drept subînţeles, îndoială, alternativă; poate or mai fi şi altele pe care nu le ştiu eu.

Hai să ne referim strict la sensul de cadou. Ce cadou ar fi mai potrivit pentru ziua de mîine? Ce DAR valoros le putem oferi, generaţiilor viitoare? Ce altceva dacă nu, chiar valorile noastre, valorile cu recunoaştere inclusiv internaţională?

Asist siderat de cîteva zile încoace, la atacuri susţinute masiv împotriva unui om valoros, Ştefan Hruşcă. Am văzut pe la diverse televiziuni cum nişte neica nimeni îl atacă pe acest artist desăvîrşit, sub cele mai meschine pretexte: ba că vine în ţară numai de sărbători, îşi ia DARUL şi pleacă înapoi în Canada în care a emigrat ca un…. Ba că este complet depăşit. Anacronic. Ba că nu ştiu ce alte motive ticăloase. DAR. Adevărul este cu totul altul. Adevărul este că în oceanul de nonvaloare care a manelizat cultura română, Ştefan Hruşcă vine ca un adevărat turnesol să demaşte impostura. Ştefan Hruşcă vine şi repune cît de cît, firescul la locul său. Ştefan Hruşcă denunţă prin statura sa artistică, făcăturile  şi arată că ţara asta a avut şi încă mai are, şi altfel de artişti decît nulităţile promovate cu osîrdie pe la televiziunile imbecilizatoare.

Nu cred că le putem oferi generaţiilor viitoare pentru zilele de mîine, un cadou mai mare decît valoarea autentică. Cine se teme de Ştefan Hruşcă?

La provocarea dragei psi au mai răspuns:

abisuri . redsky . verovers . blueriver . almanahe . virusache . cita . scorpio .

rokssana . Miţa .

Vă invit să citiţi dacă doriţi, un articol despre un spectacol al lui Hruşcă la care am asistat în urmă cu doi ani, articol pe care l-am postat pe  BLOGUL ZILEI

Aruncaţi o privire şi aici  http://yousef59.wordpress.com/2011/12/19/treburi/

.

Read Full Post »

Hruşcă

Cred că a trecut în zbor mai bine de un sfert de secol de cînd îl ascult pierdut în visare pe acest valoros muzician de excepţie, musician care cînta şi ne încîntă cu glasul său cald, inconfundabilul Hruşcă. Ştefan Hruşcă, maramureşeanul voinic, cu plete bălai şi ochi albaştri ca peruzeaua, a irumpt în sufletele noastre cu un melos sfîşietor, „Rugă pentru Parinti”. Este singura concesie pe care sînt în stare să o fac unui bard, ca autor al acestor versuri. Revin la Hruşca. A redimensionat folkul într-un duo de excepţie împreună cu Şeicaru. Vasile Şeicaru. Vă amintiţi?

Acum cîntă singur. Fiul de oşean născut în micuţa localitate Borşa, a cucerit lumea întreagă. Stabilit în Canada, vine în fiecare an acasă de Crăciun, în România, să ne mîngîie sufletele cu colindele sale.

Am fost să-l văd şi să-l ascult împreună cu soţia şi cu baiatul nostru pe 19 decembrie la Sala Polivalentă din Bucureşti. O sală mai degrabă mizerabilă. Scena este decorată în grabî in stil kitch, cu nişte pînză de un alb îndoielnic sugerînd zăpada, căci afară este o ninsoare viscolită, şi cu nişte orori de plastic sugerînd perenitatea brazilor. Nişte ghirlande din care se revarsă jocuri de lumini, încheie decorul. În stînga scenei, este instalată o orgă electronică. În dreapta, bateria percuţionistului. În centru, un microfon înalt, la care se va produce Hruşcă. Publicul umple încet, încet, sala. Hruşcă întîrzie. Nu prea mult. Nerăbdător, publicul aplaudă. Luminile din tavanul sălii, încep să se stingă. Pe un fond sonor în creştere, de orgă  persuasivă, apare Hruşcă şi începe să se reverse peste asistenţă un mini-potpuriu : “ Am venit aici la voi, cum e datina la noi”, ‘Sculaţi gazde nu durmiti”, ‘Şi colinda nu-i mai multă, să trăia cine-o ascultă”, Asta-i seara, de Crăciun” .Vocea lui Hruşcă se amplifică treptat, sala aplaudă cucerită. Muzica tace. Hruşcă : “Bună seara Bucureşti! Vă mulţumesc că aţi venit să vă întîlniţi cu colinda strămoşească. Vă rog să colindaţi împreună cu mine”. Şi începe! “Cerul şi pămîntul, cerul şi pămîntul” deschide în mod fericit, concertul. Apoi, firesc, urmează un colind din Maramu ! Trece imediat, la “liru-i lin şi iară lin, frunză verdeeee de pelin”! Sala, aplaudă. La “Scoală gazdă din patuuuţ’ sala reia refrenul – Zooorile daaaalbe! Atmosfera este splendidă ! Hruşcă plusează: “Creştinilor, voi astăzi, veniţi, la Viclaim” ! Sala este metamorfozată. Hruşcă domoleşte puţin:“ Afară ninge liniştit”! Chiar ninge afară! Ştie Hruşca ce spune! Urmează un melos calm: “Pe strada din Viclaim”, la care publicul dă replica: “Iisuuuus, s-a născut, în seara de Crăciun”! Luminile din tavan, scalda publicul cînd acesta reia refrenele binecunoscute. Din nou, atmosfera este mirifică! Urmează : “ O, ce vesteeee minunaaaatăăă” – aplauze prelungi. Percuţionistul este discret, orga în creştere uşoară de tonalitate. Hruşcă domină cu vocea sa amplă, publicul este pur şi simplu vrăjit ! Superb! Hruşcă amplifica: “ Corindele, corind”! Percuţionistul creşte în intensitate, după care tacere. Hruşcă îşi prezintă colaboratorii, doi dascăli de instrumente, din Arad ! Mai urmează o melodie nouă cel puţin pentru mine, după care Hruşcă, vizibil emotionat , anunţă: “ Drumul meu a început cu un cîntec = Rugă pentru parinţi, pe versurile – şi o spune aproape în şoaptă – lui Adrian Păunescu”. Publicul aplaudă prelungit ! Are şi de ce ! “Rugă pentru părinţi” este una dintre cele mai frumoase poezii, iar interpretarea lui Hruşcă va sfida vremea şi vremurile ! Această melodie superbă va fi reluată, cîntată şi aplaudată, multă vreme dupa ce noi, Hruşcă, Păunescu, nu vom mai fi pe acest pămînt…  Hruşcă plusează : “Săraca, inima me, săăăraca, inima me’!” în ropote de aplauze, percuţionistul amplifică; sînt realmente momente de magie, iar publicul reia refrenul “ hai, haiş inimă, hai!” Firesc, Hrusca declamă :” eu mi-s pui de moroşan!” Superb ! După care, revenim la colinde: “ Trei pastori se întîlniră, trei păstori se întîlnirăăă”, iar publicul reia în cor : Raza soareluuuui, raza soarelui…

În aplauzele publicului, în faţa scenei se adună un mănunchi de copii! Hruşcă merge mai departe cu “Deschide uşa creştine” ! Publicul participă entuziasmat! Urmează un colind cules de la o mătuşă de a sa. Apoi. “Coborît o coborît”, iar publicul incantează refrenul: “ Raiule grădină sfîntă ! Povesteste Hruşcă despre un unchi de-al său, om falnic, moroşan cu chică! – zice Hruşcă – Chică, nu plete! Un cuvînt aproape uitat – nici fii-miu nu-l ştie. Asta e! L-a aflat măcar amu. Melodiile se succed. De-abia am timp să le consemnez. După o ţîpuritură cu Leru-i, urmează promisul colind pentru copii :“Maruţ mărgăritar”. Publicul reia refrenul. Observ foarte mulţi copii în sală! Cîteva sute de ţînci sub 10 ani, sau pe aproape! Splendid ! Bravo părinţilor lor! Hruşcă atacă alte şi alte colinde. “Izvor izvoraş”, “Asta-i seara de Crăciun”… Hruşcă zice după fiecare cîntec aplaudat, “mulţam fain”. Apoi, destăinuie: “ cel mai frumos cadou pe care îl poate primi un artist, este energia pe care o primeşte de la public, energia care este sufletul sălii“. Splendid spus! Firesc, publicul aplaudă îndelung. Urmează colindul flăcăilor care amînă nunta pînă dupa post: Junelu’. Apoi, “ Soare luminos şi-un Crăciun frumos”! Chiar frumos! Dar cum toate lucrurile frumoase trebuie să aibă şi un sfîrşit, acesta vine pe fondul altui colind superb ” Ziurel de ziuă”. Şi cu o oraţie tipic maramureşeană. Reia împreună cu publicul refrenul din Ziurel de ziuă. Se aprind luminile. Sala, în picioare, aplaudă. Hruşcă, vizibil emoţionat, se înclină, arată către cei doi instrumentişti-artişti-dascăli, pune mîna în dreptul inimii sale generoase şi o oferă publicului. Ce ar mai fi de spus? Au trecut cîteva ore de magie. La sfîrşit, băiatul meu se înghesuie şi obţine un autograf de la Maria Sa, Marele Hruşcă. Undeva, la coada cozii formate de doritorii de autografe, stă liniştit Victor Ciorbea. Şi el vrea autograf. Priveşte în jur neliniştit : nu îl apostrofează nimeni? He he heeee! Cine are ochi pentru el? Nimeni! Toată lumea are sufletul plin de reverberaţia colindelor lui Hruşcă. Ieşim afară, unde ninsoarea viscolită a luat în stăpînire începutul de noapte de iarnă. Cui îi pasă de frig?_ Avem sufletele încălzite! Chiar că frigul nu mai contează ! Craciun Fericit!

Read Full Post »