Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘iliescu’

Acum a devenit şi mai limpede motivul pentru care domnul prim ministru a absentat o săptămînă din ţară: domnul Dragnea a pregătit între timp şedinţa de azi a comitetului  Naţional Executiv al PSD, iar mîinile domnului Ponta au rămas curate. Comitet care cu un scor categoric – 78 / 2 – a votat excluderea din partid a trei membri marcanţi: Dan Şova, Mircea Geoană şi Marian Vanghelie.

Despre Şova părerile sînt împărţite: unii spun că oricum era pe făraş pentru că DNA are probe zdrobitoare în nişte dosare, alţii spun că Şova era terminat din momentul în care s-a aflat că a conspirat împreună cu Hrebenciuc – actual arestat! – pentru şefia PSD; ambele variante sunt corecte, cred.

Despre M. Geoană unii spun că a fost un gest de curtoazie faţă de generalul Oprea, care a fost exclus din PSD pe vremea cînd preşedintele partidului era Geoană; alţii spun că Geoană era o ameninţare la adresa lui Ponta în ceea ce priveşte şefia partidului; eu cred  că PSD este în degringoladă, iar lupii tineri ca Ghiţă şi Negoiţă vor debarcarea veteranilor partidului şi despărţirea de vechile simboluri reprezentate de Iliescu şi de susţinătorii săi.

Acest lucru pare a fi subliniat de excluderea lui Vanghelie care a părăsit lucrările spunînd că este îngreţoşat de maniera stalinistă în care au fost executaţi cei trei. Să nu uităm că între Vanghelie şi Ponta este o duşmănie ceva mai veche, încă dinainte ca domnul Ponta să fi devenit şeful PSD. Personal cred că excluderea lui Vanghelie reprezintă un obstacol serios în continuarea carierei politice a lui Ponta. Vanghelie este un om cu bază politică solidă: mafia etniei din care face parte, iar acest lucru, nu-i de neglijat.

Nu mă interesează evoluţia acestui partid, n-am făcut decît să consemnez faptele.

28 noiembrie. 2014

Disensiunile continuă. După ce Ghiţă-Asesoft-tv a cerut ca Iliescu să facă pasul înapoi, Ponta l-a chemat la ordine şi l-a demisionat din partid. Cum am mai spus, doar consemnez / actualizez.

Anunțuri

Read Full Post »

Ieri a fost reţinută şefa DIICOT, Alina Bica. Pe cît de îngrijorător este faptul că şefa acestei instituţii s-a implicat în fapte de corupţie, pe atît de îmbucurător este faptul că există destui oameni în sistem care n-au depus armele în faţa acestui veritabil duşman al statului democratic, adică exact corupţia la nivelurile cele mai înalte din instituţiile statului! Cum se ştie de multă vreme că acest flagel este transpartinic nu mai miră pe nimeni nici că Alina Bica a fost propusă în funcţie de VV Ponta şi nici că această doamnă este prietenă apropiată cu altă doamnă a politicii din România, doamnă care a divorţat de domnul Cocoş tocmai la timp! Aţi ghicit, este vorba despre speranţa politică a preşedintelui Băsescu, doamna Udrea. Să trecem mai departe.

Dacă tot am vorbit despre preşedinte, trebuie remarcat faptul că astăzi CCR a validat candidatura domnul Iohannis, ceremonie la care a participat cum era firesc şi domnul Băsescu. N-am urmărit ceremonia dar am înţeles de pe FB că a fost o atmosferă cu adevărat civilizată. Deci se poate!

Dacă vă mai amintiţi de fostul europarlamentar Adrian Severin, cel trimis în judecată (cam cu încetinitorul) pentru trafic de influenţă în Parlamentul European, ei bine, acest tovărăşel tocmai a scos pe gură o prostie mai mare decît tot  partidul căreia îi aprţine: cică alegerea lui K. Iohannis ca preşedinte reprezintă nici mai mult nici mai puţin decît o lovitură de stat! Dacă n-aş fi sufocat de indignare, m-aş tăvăli pe jos de rîs. Foarte inspirată a fost remarca unui român stabilit în Japonia, Marius Mistreţu: daaa, a fost lovitură de stat la coadă la secţiile de vot 🙂

Gurile rele afirmă că atît Ponta cît şi Dragnea s-ar fi suspendat din funcţii iar partidul ar fi fost preluat pînă la viitorul congres, de tătuca Iliescu. Adevărat sau nu, e limpede că în PSD a intrat dihonia, deruta şi disperarea. Dacă au pierdut Bucureştiul, adio primării, adio bani şi adio speranţe la următoarele alegeri parlamentare. Ar cam fi timpul ca acest partid infestat cu infractori să cam dispară în plan secund că a făcut destul rău în ultimii 25 de ani!

Tot pe surse circulă un zvon potrivit căruia România va fi drastic sancţionată pentru harababura de la recentele alegeri prezidenţiale. Se spune că s-ar putea merge pînă la anularea fondurilor de coeziune. Ce-ar mai fi de spus? Mulţumim PSD şi celor peste cinci milioane de votanţi ai acestui partid toxic.

Ca să ne mai luminăm puţin, îi anunţ pe cei ineresaţi că a început un turneu de snooker care poate fi văzut de cunoscători şi nu numai pe Eurosport.

Şi nu uitaţi că astăzi prăznuim Vovidenia! Cei interesaţi pot citi despre această sărbătoare  pe portalul  Creştin Ortodox .  Să prăznuiţi bine! 🙂

 

Read Full Post »

Nu mă refer la excelenta CARTE cu acest titlu a jurnalistului Cristian Pătrăşconiu. N-are niciu-un rost să o evoc acum, cu numai cîteva zile înainte de cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României pentru următorii cinci ani. Ce rost ar avea să evoc o carte care va fi consultată în viitor numai de o mînă de istorici iar acum, în acest prezent nebun, a fost citită numai de o mînă de cititori, poate cîteva sute, poate cîteva mii? Această carte nu va influenţa în mod sigur votul final de duminică, vot la care vor participa cred, cîteva milioane de electori, peste zece milioane presupun, electori care în mare parte n-au auzit nici de această carte, nici despre ce este vorba: evocarea preşedinţilor României începînd cu  Nicolae Ceauşescu, primul politician care a asumat explicit, această funcţie.

Am de gînd să mă refer la cartea pe care o vom juca duminică, la marele pocher care se organizează pentru alegerea preşedintelui, din timp în timp. Au rămas în cursa electorală după cum bine se ştie, doi competitori: Ponta şi Iohannis. Ponta are avantajul de a fi prea bine cunoscut mai ales în ultimi trei ani de zile, Iohannis are dezavantajul de a nu se putea face cunoscut pe deplin electorilor, nici măcar acum. Mass media ştie de ce.

Depinde numai de noi, românii din ţară şi parţial din diaspora ce vom alege. Enumăr rapid: după Ceauşescu a venit Iliescu autoproclamat preşedinte pentru doi ani. Apoi, tot Iliescu pentru patru ani. A urmat Emil Constantinescu pentru încă patru ani de zile. L-am ales din nou pe Iliescu în anul 2000, pentru a-i bara drumul către preşedinţie lui Vadim Tudor, cel care după evenimentele de la Costeşti  din anul 1999, visa să intre în capitală călare pe un cal alb, în stil de mare voievod. Au trecut şi ultimii patru ani de preşedinţie Iliescu şi deşi se pregătea să fie preşedinte Adrian Năstase pentru cinci ani de zile – constituţia fusese modificată special pentru acest mandat – a venit în funcţia de şef al statului, Traian Băsescu. După primul mandat al preşedintelui Băsescu, PSD plănuise şi  pregătise candidatura unui diplomat – Micea Geoană. N-a fost să fie ales nici el şi după o noapte în care sondajele îl dădeau cîştigător a venit ziua în care a trebuit să se recunoască învins de Traian Băsescu la o diferenţă de vreo şapte zeci de mii de voturi, voturi venite din diaspora!

Cum se apropie de sfîrşit şi mandatul final al preşedintelui Băsescu, avem de jucat iar, cartea pocherului electoral: ori Ponta, ori Iohannis. N-am de spus altceva, decît atît: mergeţi la vot! Mergeţi la vot dar, nu uitaţi un element esenţial: în ultimele şase luni de mandat, noul preşedinte al României va fi şi preşedintele Uniunii Europene!

Vedeţi ce carte jucaţi în acest pocher electoral în care sper să nu vă mai lăsaţi convinşi de un cacealmist dovedit a fi farseur, plagiator şi mincinos patologic!

Read Full Post »

„Mă înfioară această campanie electorală. Când ajung acasă, mă năvălesc informațiile șocante. Ultima mi-l arată pe Ponta citându-l pe Ion Rațiu, lăudându-se cu votul dat acestui Sir al României și, cel mai grav, comparându-se cu el. Câtă nerușinare, cât tupeu încap într-o singură ființă? Cât e de diliu plagiatorul ăsta? Băi, dilimache, mizerabile, tu nu ai dreptul să te folosești de emblemele pe care le avem noi gravate în inimi ca să îți atragi muște în jur! Tu ești un rahat produs de FSN, citeaz-o pe mă’ta mare, bunicuța Iliescu, președintele TĂU de onoare, nu al meu, nu al nostru.
Cum îndrăznești să târăști în mizeria ta numele celui care astăzi mai moare o dată văzând ce faci?
Aici vorbim despre cel care a înființat Uniunea Mondială a Românilor LIBERI – nu a celor speriați că își pierd locul de muncă dacă îndrăznesc să ți se împotrivească!
Omul ăsta s-a născut în inima Transilvaniei, nu îl confunda cu aplaudacii tăi din Teleorman!
Omul ăsta a avut norocul să evite comunismul ucigaș, și-a petrecut 50 de ani din viață la Londra, în exil, dar nu a uitat nicio zi că e român. Dacă i-ar fi fost dat să trăiască, probabil că la alegerile de acum ar fi stat la coadă la vot până când i s-ar fi trântit ușa în nas și ar fi fost gonit și umilit din fața secției, fără să apuce să atingă ștampila.
Tu îl citezi? Lasă-mă pe mine să-l citez: „calomnia constituie ultimul refugiu al omului frustrat şi slab”. Asta spunea Ion Rațiu despre MINCINOȘI. Cum crezi că te-ar fi privit? Ca pe un om onest?
Mai vrei citate? Hai, Ponta, hai să vorbim în citate din Ion Rațiu.
„Apără drepturile poporului român, în totalitatea sa!” Știi ce-ar fi presupus asta, nu?
Mai vrei citate din el?
„Toată viața care mi-a mai rămas am s-o petrec încercând să pun în aplicare ceea ce am învățat despre democrație în anii petrecuți în exil.”
Ce spui tu? Exact ce spunea Iliescu: numai cei care aparțin sistemului îl pot reforma, știu ei mai bine din interior cum să acționeze. Îi gonești pe toți, Occidentul e îngrozit de ce se întamplă aici și tu te folosești de imaginea unui gentleman veritabil, amăgindu-te și amăgindu-ne că îi semeni?
Doamne Dumnezeule, drept cine ne iei, măscăriciule?!?
Pune-ți pe pagina FB-ului lozincile care te reprezintă!
Ia de-aici:
„Moarte intelectualilor!”
„Nu ne vindem țara!”
„PNL şi PNŢ / Să ne pupe-n FSN!”
„Iliescu apare, soarele răsare!”
„Iliescu, te votăm, / Te votăm tot neamu’ / Ca să moară de necaz / Raţiu şi Câmpeanu!”
Din cauza acestor lozinci te detest azi pe tine și pe tot partidul tău vândut. Mișel. Plin de pușcăriabili. Hai sictir de-aici încă o dată!
Bună seara.”

Natalie Ester actriţă la Teatrul Evreiesc de Stat.

 

Read Full Post »

Timp tîmp

Îmi amintesc vorba pe care mi-a spus-o tata înainte să se stingă în ianuarie 1990: „nu credeam să mai apuc să văd moartea comunismului.” Tata a murit consolat de această idee. Avea motive întemeiate – în imaginarul său politic – să fie optimist: chiar credea că vremea abuzurilor, trecuse. Amintesc în treacăt că tata, a fost încarcerat pentru un motiv simplu: era practicant al unei religii prohibite de noua putere instalată în anul 1948, adică era unitarian. Numai că timpul, nu i-a dat dreptate… Comunismul trăieşte prin reprezentanţii săi de rang inferior: Iliescu şi toţi adepţii săi, adică exact ce prevăzuse Marx: burghezia proletară.

Acum. N-am nici cea mai mică stimă pentru Brucan. I-am citit cărţile şi l-am urmărit în emisiunile de la proteve. Totuşi. Nu pot să nu recunosc că acest om a avut dreptate cînd a afirmat: acest „stupid people”, adică noi, românii, avem nevoie de multe decenii ca să ne trezim din „somnul cel de moarte”. Asta, dacă vrem să ne trezim! Nu cred, sau nu mai cred, că vrem să ne trezim. Trăim – perpetuu – în vremea unui „timp tîmp”.

În fine. M-a durut să văd că un intelectual de seamă, care în urmă cu ceva timp, clama că va vota o femeie dîrză, s-a răsucit şi acum declară că-l va vota pe un candidat susţinut de peneleul în care s-a vărsat pedeleul. Care penele, a fost parte activă la lovitura de stat din 2012! Amnezie? Nu ştiu…

Se pare că nu-mi rămîne prea mult de făcut: mă voi însingura şi mă voi raporta la acest „timp tîmp” cu detaşare. De ce-aş fi trist? Eu ştiu că nu voi hrăni cu optimismul meu acest „timp tîmp”, aşa cum a făcut înaintea morţii sale, tata. Voi muri împăcat că nu le voi da girul meu, acestor promotori dezmăţaţi ai „timpului tîmp” în care trăim noi românii, cu o superbă detaşare.

Read Full Post »

Alegeri

Ce nu vi se pare limpede?

După şase ani de zile (1990-1996) de domnie absolută,  preşedintele Iliescu a pierdut lupta electorală pentru că „sistemul” a decis schimbarea. A venit Constantinescu. După primii patru de ani de mandat (1996-2000) noul preşedinte a recunoscut că l-au învins „serviciile” şi a abandonat lupta electorală. În anul de graţie 2000, am avut de ales între sperietoarea Vadim şi zîmbăreţul garant al liniştii, Iliescu. Au trecut şi anii aceştia. Apoi, s-a produs marea schimbare. În anul 2004, Băsescu a asumat candidatura la preşedinţie după „căderea” lui Stolojan. Au trecut şi cei zece ani de preşedinţie Băsescu, cu toate peripeţiile ştiute. Ce avem acum? Dacă nu v-aţi prins încă, vă spun eu, părerea mea: nu neapărat blat ci, o mizerabilă conivenţă:  măcar un mandat de preşedinte pentru psd, chiar dacă acesta NU va fi Ponta. Simplu?

Read Full Post »

 Printre multe alte cărţi pe care le voi cumpăra mîine şi poimîine de la Bookfest se va număra şi această carte despre care domnul Pătrăşconiu afirmă: „”Pe Ion Iliescu l-am văzut, în cel mult cinci rânduri, de la distanţă relativ mare. Cu Emil Constantinescu am vorbit de trei ori – o dată am făcut şi un interviu – după ce nu a mai fost preşedinte. Cu Traian Băsescu am vorbit o singură dată (în calitate de reporter la un cotidian timişorean) – preţ de două-trei minute – înainte să ajungă preşedinte al României, apoi l-am văzut de la distanţă în câteva rânduri, cu precădere la dezbateri publice.
Am votat cel puţin o dată cu fiecare dintre cei trei preşedinţi post-decembrie 1989 – cu Emil Constantinescu în 1996, cu Ion Iliescu în turul al doilea din 2000, cu Traian Băsescu şi în 2004, şi în 2009. Cu nici unul dintre ei nu voi mai vota, în nici o condiţie, niciodată. Convingerea mea este că, dintre toţi preşedinţii României de până acum, deși inegal, uneori brutal, alteori din datorie şi nu din înclinaţie, Traian Băsescu a făcut cel mai mult pentru democraţia de tip liberal.
Aştept însă un alt tip de preşedinte…”

Aşa şi este. După cei patru preşedinţi …escu, poate că ar fi necesar şi un alt fel de preşedinte. De ce nu, MR Ungureanu?

Pe blogul domnului Tismăneanu, avem o mostră din carte:

Cristian Pătrăşconiu: Cu ce personaje din literatură seamănă preşedinţii României de după 1989?

Vladimir Tismăneanu: Iliescu cu Macbeth, Constantinescu cu Hamlet, Băsescu cu Henric V.

Continuaţi lectura, AICI. Restul, în carte 🙂

Read Full Post »

Older Posts »