Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘ivan larrea’

Am dori să vizităm atelierul artistului și eventual să-l cunoaștem personal? Mai încape vorbă? Sigur că vrem! Olga telefonează, intrăm în automobil, manevrează pe niște cărări de munte și ne trezim în fața unor porți metalice. Intrăm cu auto cu tot și numaidecît ne întîmpină artistul. Om zîmbitor, îmbrăcat cu o salopetă plină de praf de marmură, cu părul vîlvoi, privire dechisă și obraji bucălați. O figură!

Atelierul este format din mai multe încăperi aflate la parterul unui fost han, plus un soi de șopron cu ușile vraiște și cu o mare parte din geamuri, sparte. Nu-i nici o problemă; pe aici, practic iarna nu prea există cu vîntoase și alte friguri fioroase. Cuvîntul magic, mediteranaaaaa.

Pentru că se poate, cumpăr două opere de-ale lui Ivan Larrea cu doar 50 de euro și capăt și autograf pe fiecare dintre ele. Ba, chiar se arată dispus să se și fotografieze împreună cu noi, ceea ce chiar și facem!

Operele sale sunt răspîndite din China pînă în  America dar, pînă la faima lui Gaudi mai e… Păcat! Chiar cred că acest artist are un sîmbure de geniu și că ar merita să fie mai bine cunoscut; deși i s-a promis un interviu și o emisiune de popularizare, lucrurile cam trenează. De ce?

Nupărăsim Novelda înainte de a vizita o casă transformată în muzeu a unei notabilități a orașului, o fostă negustoreasă de șofran. Nu mă obosesc cu descrierea, am făcut un filmuleț demonstrativ; care film s-a cam rătăcit 🙂 Și de aici avem o poză făcută de Olga în grădina interioară a casei.

Superbe locuri dar, este vremea să mergem la hotel pentru prînz și pentru cea de-a doua excursie a zilei. În drum spre Benidorm, vedem în zare linia TGV către Madrid…

Read Full Post »

Bună fată, Olga asta. A venit pe meleagurile spaniole în urmă cu vreo 20 de ani, nu din pricini financiare ci la îndemnul unui medic care i-a recomandat să-și aducă fetița de 10 ani aici, pentru clima mediteraneană. Acum, Olga are 53 de ani, arată splendid, este înaltă, suplă, blondă, bună ca pîinea caldă, inteligentă și frumoasă, foarte bine instruită ca ghid și pe deasupra, șoferiță înăscută. Ce mai calea-valea, o femeie extrem de atrăgătoare; o bomboană 🙂 ! Ce face fetița ei, care între timp a devenit ditamai femeia de 30 de ani? Normal, lucrează la Moscova…

Bon. Revenind la biserică. Poartă hramul Mariei Magdalena, a fost construită între 1916 și 1946 (sau cam așa ceva) și este îngrijită de o femeie plătită de primărie. Care primărie nu catadicsește să-i plătească lui Ivan nimic, deși acesta a făurit orga (mai are de lucru la ea, pînă acum a adus aici aproximativ 20 de tone de marmură!) a montat-o, a pus inclusiv regiștrii și pe deasupra, vine cu regularitate să o acordeze.

Doamna Olga o roagă pe doamna Lori să pornească orga. La început nu știu ce să cred. Am auzit pînă acum tot felul de sunete, dar cîntec închegat alcătuit din vibrația unor tuburi de marmură, încă nu! Sunetul este complet diferit de ceea ce știam despre muzică, dar este amplu și nu am destule cuvinte pentru a-l descrie. Am înregistrat cîteva minute pentru exemplificare.

Orga cîntă cîteva minute (vreo 15) apoi se oprește și odată cu ea dispare și farmecul muzicii. Gata? Cam da.

Read Full Post »

Începem ziua cu ritualul binecunoscut: trezire, toaletă, mic dejun. Coborîm la recepție pentru întîlnirea cu grupul. Care grup? Nimeni! Apare și Olga. Ce facem? În afară de mine și de Silvia, nu mai este prezentă decît o singură amatoare de orgă de piatră, naiba știe ce parascovenie o mai fi și asta. O întreb pe ”dădacă” dacă și cum putem ajunge acolo. Olga, firesc, ne spune: cu mașina mia 🙂 ! Poi dacă-i pe-așa, la drum!

Autostrada este puțin circulată și în aproximativ o oră de mers întins (80 – 130 km/h) ajungem la Novelda, orășel de provincie liniștit, cu case frumoase cu maxim două trei etaje. Vremea este în continuare extrem de plăcută. Străbatem Novelda și ne îndreptăm către un deal pe care în vechime era un castel de apărare din care acum, mare lucru n-a mai rămas…În imediata apropiere se află o biserică destul de modestă ca dimensiuni dar care este realizată într-un uluitor stil se pare inspirat din Gaudi; fațada este ornată cu marmură și cu ceramică; are două turnulețe a cîte 25 metri înălțime și cam atît este de semnalat…

Iată și o machetă a bisericii

Olga dă niște telefoane  și nu după multă vreme apare o femeie care descuie ușa. Intrăm. Bogat ornamentată cu picturi și statui biserica etalează chiar lîngă intrare orga de marmură. Da, tuburile acustice ale orgii sunt făcute din marmură, chiar dacă acest lucru pare greu de imaginat!

Artistul care și-a imaginat că piatra poate să cînte maiestuos se numește Ivan Larrea, iar pe lîngă faptul că este sculptor este și muzician. Aveam să-l cunoaștem personal pe artist, la el acasă, aveam să-i vizităm și atelierul cum altfel? tot prin bunele oficii ale ”dădacei” noastre, Olga.

Read Full Post »