Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘levis’

Levis

Cîteva cuvinte despre acest orăşel, aşa cum îl pecep eu – primele impresii. Se află la opt kilometri distanţă de Quebec, este alcătuit din case bătrîneşti gen vilă cu un nivel maxim două, şi se întinde cuminte pe nişte străzi liniştite dar temeinic asfaltate. Mai nou au apărut şi cîteva blocuri de locuinţe. Nu ştiu cu ce se ocupă locuitorii localităţii Levis (150.ooo), dar mi se pare de vis aerul civilizat pe care îl emană oraşul.

La marginea aşezării un cartier comercial compus din mai multe magazine îţi oferă prilejul de a cumpăra aproape orice, oferta fiind aproape similară cu ce oferă orice supermarket, de la alimente la ustensile şi de la obiecte casnice la îmbrăcăminte – încălţăminte. Spaţii generoase de parcare în jurul fiecărui magazin într-o atmosferă patriarhală. Preţuri modice sau în orice caz, nu exagerate.

Am încercat să fac o simplă comparaţie, respectiv o mică localitate din preajma unui oraş românesc în care să găseşti aşa ceva. Eu nu reuşesc să identific ceva asemănător în România: o localitate mică, străzi asfaltate cumsecade, cu cîteva zeci de magazine cu aspect modern, care oferă mărfuri de calitate la preţuri avantajoase.

Levis nu este o atracţie turistică, n-are mai nimic de arătat deşi localitatea este traversată de Fluviul Saint Laurent care uneşte Marile Lacuri cu Oceanul. N-am observat hoteluri sau restaurante. Nu încă. Aspectul patriarhal /civilizat al acestei localităţi mi-a rămas adînc întipărit în minte. La noi de ce nu se poate?

Am auzit că există şi la noi o comună (sau sat că le cam confund) Ciugud / Alba, al cărei primar a reuşit ceva similar; adică apă curentă, internet, asfalt, flori pe uliţe, etc. Am auzit şi că respectivul primar pesedist fiind, a fost exclus din pesedragnea. Maaaare mirare, nu? Cum mama supărării să fii  pesedist şi să faci ceva benefic pentru cetăţeni în loc să-i abureşti şi să aduci bani la partid?

Un amănunt interesant: Robert ne-a dat o cheie de la casă dar ne-a spus că nu este musai nevoie să încuiem!

 

Read Full Post »

Ne trezim după un somn adînc adînc adînc (de vreo trei ore 🙂 că am stat la sporovăială cu Robert alte vreo trei ore!). Este ora locală şapte şi treizeci.

Aseară, după ce ne-am recuperat bagajele de cală şi ne-am revăzut cu Robi, ne-am urcat în venerabilul său Volvo şi ne-am aciuit în apartamentul său de trei camere plus dependinţe plus o simpatică grădină cu flori şi grătar dintr-un mic oraş satelit al Quebec, Levis, aflat la distanţă de opt kilometri de centrul oraşului Quebec. Legătura cu Quebec o asigură autobuzul 35R plus linia doi de autobuze. Apoi, o armată de autobuze te poartă unde ai treabă. Voi reveni la sistemul de transport local, ulterior, după ce mă voi dumiri. Suntem într-un cartier liniştit, format dintr-o grămadă de vile şi vilişoare cu un etaj maxim două, situate printre arbori mai bătrîni sau mai tineri. M-a impresionat Quebecul prin imensitatea de verdeaţă din care se iţesc locuinţele, majoritatea gen vilă. Oraşul se întinde preponderent pe orizontală, mai rar blocuri înalte sau blocuri turn.

Cartier liniştit. O să-i aflăm noi secretele poate începînd de mîine că acum,  trebuie să ne organizăm; despachetat valize, împrietenit cu locul, etc etc etc. Silvia pregăteşte o omletă cu jambon, ceapă, brînză şi alte alea. Miam miam 🙂

Deşi am schimbat fusul orar ne-am trezit fără să cucăim de somn dar nu cred că aş fi capabil de vre-un efort. Mă gîndesc cu cîtă uşurinţă condamnă unii inconstanţa unor sportivi de elită. Băi deştepţilor, ia încercaţi să vă schimbaţi săptămînal ambientul, fusul orar, obiceiurile, poate chiar alimentaţia şi abia apoi încercaţi să vorbiţi despre performanţă. În fine.

Robert ne instruieşte cum să folosim telefoanele mobile racordate la reţeaua locală ca să nu tocăm bani pe relaţia Vodafone România cu telefonia mobilă din Canada. Nu-i prea simplu, nici complicat, este numai diferit.

Ce vom face azi ? Nu prea mare lucru. Robert lucrează, Silvia bucătăreşte, eu habar n-am cum să-mi omor timpul că internet, încă n-am. Vremea este frumoasă, însorită, dar spre deosebire de Bucureşti ceva mai răcoroasă dimineaţa şi seara. Am mai terminat de citit o carte, Vin ruşii, care conţine cinci eseuri, după cum urmează:

– Reperele unei istorii. Umbra Rusiei / Ioan Stanomir.

– Visul lui Cotovschi / Marian Voicu.

– Cinci drumuri deschise pe care (mai) pot intra ruşii / Sabina Fati.

-Valul democraţiei iliberale şi ofensiva Rusiei împotriva Occidentului.  Riscuri pentru România / Valentin Naumescu.

– Cînd m-am născut, ruşii veniseră deja / Vitalie Ciobanu.

Dacă vreţi să înţelegeţi EXACT de ce se comportă cum se comportă gaşca lui tăricel şi a lui drăcnel, citiţi această carte, NEAPĂRAT!

Să trecem peste acest spinos / delicat subiect.

Este ora 17 aici, adică ora 24 la Bucureşti şi mă cam lupt cu oboseala. Sînt hotărît să rezist cît pot ca să intru în ritmul timpului local. Am şi o dilemă: mă tentează o bere dar cum eu respect regula orei 18 mai aştept 🙂 Păi? Silvia mă tentează cu cafea. Nu mulţumesc, n-am mai băut cafea de vreo 15 ani şi nici nu mă prea tentează o noapte albă, acum. Chiar NU!

Deocamdată îl aşteptăm pe Robert împreună cu care vom face planul de bătaie pentru următoarele şase săptămîni. Sigur vom vizita Ottawa, Niagara, vom începe desigur cu Quebec,  apoi Montreal, poate şi Toronto. Vom vedea pentru că distanţele sunt mari iar avionul cam costă, la fel şi hotelul. Deocamdată este foarte bine că suntem după opt ani de zile împreună cu Robert şi nu doar pe Skype.

Read Full Post »

« Newer Posts