Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘magie’

Nu mai ştiu cînd am descoperit blogul Cameliei şi nici nu mai ştiu cum. Cred că se întîmpla în urmă cu mai mult de un an şi jumătate. Probabil. Cu aproximativ tot atît de mult timp în urmă de la descoperirea blogului psicesc, orgolios, îmi deschideam primul meu blog: acesta.

Nu mai contează motivele. Sau poate că da, contează. Credeam că pot transmite în blogosferă un mesaj diferit: al meu! Eroare!

Ţesătura blogosferei este atît de vastă, un adevărat curcubeu spectaculos, încît mesajul  meu brut axat în principal pe fantastica magie a cărţilor şi a scurtelor mele călătorii, atinsese o limită de la care nu mai ştiam ce mai am de spus.

Încercasem să evoc la început, şi curgerea zilelor mele în spectacolul vieţii; un soi de jurnal. Am renunţat după mai puţin de cincisprezece episoade şi bine am făcut: venise vremea să „tai” panglica renunţării la stilul confesiv; stil la care n-am renunţat totuşi, definitiv. 🙂

În fine… Am abordat în decursul postărilor mele şi subiecte politice. Am renunţat, am revenit, oscilez dacă să mai scriu despre, sau, nu. Am început să simt că dpdv politic, nu suntem decît nişte păpuşi manevrate cu abilitate, de alţii. Votăm, comentăm, presupunem; rezultatul este invariabil în defavoarea noastră. Hm.

Revin la psi. Am descoperit aici o comunitate rotundă de catifea, comunitate închegată în minunatul grup de bloggeri constituit în

clubul psiclub în care îşi expun frumoasele psi-duzineli şi psi-luneli, următorii:

unu:  Draga noastră Vero  doi: iubita noastră Scorpio trei: braţ la braţ cu noi a mers delicata Verovers patru: Suava Carmen Pricop cinci: Bun venit debutantului Călin – file muzicale şase: Alt eu tot eu şapteinsondabilele abisuri opt: cuvintele din sufletul simoneiR nouă: inimoasa luptătoare Carmen DJ zecefrumoasa îndrăgostită a clubului psi unsprezeceimprevizibilele anaconde  doisprezeceplimbăreaţa d’agatha 🙂 treisprezece: calatorprinţaramea patrusprezece: Angelaglobal

Urez tuturor membrilor acestui frumos club, atît celor care vremelnic au renunţat, celor care scriu constant, cît şi celor care se vor mai alătura de aici pe mai departe, acum, la început de drum în noul an, la cît mai multe psi-duzineli şi la cît mai multe psi-luneli! 🙂 Mă simt tare mîndru că fac parte din această superbă comunitate. 🙂 Hai că sînt foarte curios să citesc ce veţi scrie la tema „ieşirea din (acest) cerc” 🙂

Read Full Post »

Magie şi Eros

Se pare că între aceste două coordonate se “petrece” întreaga noastră viaţă. De cînd apărem pe această lume, suntem legănaţi – pe şi de – magia poveştilor care ne sunt spuse. Ochii noştri se deschid mari, către tărîmurile de vis pe care suntem invitaţi să hălăduim încă de cînd începem să fim cît de cît conştienţi că suntem prezenţi, în această lume. De pe la vreo trei anişori…

Ne spun poveşti părinţii noştri, bunicii noştri, ne spun poveşti educatorii şi profesorii noştri. Toată lumea, ne spune poveşti.

Şi tot de la începuturile copilăriei noastre, suntem iniţiaţi în EROS. Suntem invitaţi de mici copii, să înţelegem ce este de fapt, iubirea.

– “ Pe cine iubeşti tu mai mult, pe maaaami, sau pe taaaati” – suntem întrebaţi la vîrsta la care cei care ne întreabă, cred .că le putem da răspunsuri. Şi noi copii neştiutori, răspundem: pe: 🙂 .

Sigur că noi copii fiind, habar nu avem ce spunem şi nici de ce spunem ce răspundem la întrebările celor care ne întreabă. Dar aceste întrebări ne rămîn săpate adînc în memorie. Nu şi răspunsurile. Răspunsurile pe care le dăm atunci, ne sunt amintite cu nostalgie mult mai tîrziu, abia atunci cînd începem să ne afirmăm ca tineri care chiar încep să înţeleagă, măcar, cîte ceva.

Tineri fiind, începem să fim dominaţi de EROS. Ne îndrăgostim de colegi/colege, de prieteni/prietene, ne îndrăgostim de profesori/profesoare, de vecini sau de vecine. Hormoni? Este ceva mult mai mult decît atît. Este vorba despre o trăsătură adînc săpată în genomul nostru. Şi nu spun vorbe mari. Sînt absolut sigur, că nimeni nu poate trăi pe această lume, dacă această magie a erosului nu ne-ar conduce viaţa de la început, pînă la sfîrşit…

De ce spun acest lucru? Simplu: pentru că fără erosul care ne domină, n-am crede în magia pe care o pot adăuga lumii pe care ne pregătim să o părăsim, copiii şi nepoţii noştri. NU? 🙂

Şi întocmai cum au făcut predecesorii noşti, le spunem urmaşilor noştri, poveşti magice dominaţi fiind, de eros.

Read Full Post »