Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘tarul alexandru’

La prima întîlnire cu un autor, neştiind la ce să te aştepţi, eşti prudent. Prefaţa este bine – venită, deşi uneori prefer să nu o citesc decît la urmă. Cartea aceasta începe cu o scenă care se vrea cumva rezumativă pentru întregul roman : un călăreţ urmăreşte prin binoclu, hîrjoana în zăpadă a unei perechi de iubăreţi. Călăreţul ridică o puşcă şi încearcă să-l omoare pe el. O herghelie de cai apare de niciunde, şi în loc să-i facă una cu pămîntul pe cei doi, se opreşte docil pînă cînd acestia încalecă doi cai şi dispar. Lîngă călăreţul asasin, apare Babic, omul de încredere, „umbra” prinţului. Nu este deloc greu să înţelegi că este vorba despre Manuc Bey şi despre Marioritza; cine este călăreţul rămîne să descoperim mai tîrziu. Manuc Bey, avea mulţi prieteni, dar şi duşmani neînduplecaţi. La început, facem rînd pe rînd cunoştinţă cu personajele care populează această carte. Trebuie să recunosc încă de la început, că am intrat în atmosferă destul de ezitant, unele personaje se lasă descoperite numai treptat, dar odată pătruns în miezul acţiunii, esti captivat. Cartea este foarte bine scrisă, deşi este prea exagerată asemanarea cu Razboi şi Pace pe care o face Bogdan Creţu, chiar păstrînd proporţiile, după cum spune domnia sa. Sîntem familiarizaţi cu atmosfera Bucureştiului din acele vremuri, cu noroaiele, noroadele, celebrele subterane, obiceiurile poporane şi cele boiereşti. Consulul Franţei, contele Ledoulx, priveşte cu dispreţ mizeria din această ţară, şi deplînge faptul că trebuie să dea ‘ciubuc’ chiar şi la curtea Domnească, unde adevăraţii domni, sunt ofiţerii ruşi conduşi de Kutuzov. Prietenul său, Consulul de la Istambul, tocmai provocase destituirea domnitorilor filo-ruşi Constantin Ipsilanti şi Alexandru Moruzi şi fusese recompensat de Napoleon. Ca urmare, ţarul Alexandru ordonase ocuparea celor două principate. Războiul ruso-turc izbucnise, mişcare care îi convenea lui Napoleon. Trupele ruse fiind ţinute la Dunăre, el putea să atace Rusia dinspre Polonia. Treaba consulului este să zădărnicească încheierea păcii, ale cărei tratative se ţineau la Bucureşti, în Hanul lui Manuc. Manuc însuşi, încerca să grăbească încheierea păcii, pentru că treaba asta l-ar fi slăbit pe Napoleon. Era influent atît în tabăra rusă, cît şi în cea otomană. Deci, trebuia eliminat. În saloanele bucureştene, îşi face apariţia o frumoasă şi misterioasă doamnă, despre care circulă cele mai contrarii şi fanteziste zvonuri, de la faptul ca este putred de bogata, la faptul că este o consumatoare de nădragi, pîna la faptul că este trimisa specială a lui Napoleon. Alexandra Marioritza, se va întîlni atît cu Manuc, pe care îl admiră deschis, cît şi cu Ledoulx, pe care îl striveşte cu personalitatea sa. Manuc, obişnuia să petreacă ajunul Crăciunului, în casa văduvei poetului Ienachiţă, pe care îl cunoscuse înainte ca acesta să fie uns domn. În povestire mai apar şi clucereasa Elena nora sa, şi fiii lor, Nicolae şi Iancu, unchiulache şi nepotache. Vremurile erau în schimbare şi odată cu ele, şi moda vestimentară. Tineretul adoptă moda europeană. Încep să apară la Bucureşti ‘reprezentaţiuni’. O anume primadonă Nanone, dăduse toată lumea peste cap. Toata lumea, dorea să asiste. Consulul cu soţia sa, neconsolata Toinette, generalul Kutuzov, toată floarea boierimii sunt prezenţi la ‘reprezentaţiune’. Şi toţi se întrec să trimită divei, cam răscoaptă, coşuri cu flori. Diva, însoţită de un dansator ignorat cu desăvîrşire, interpretează o arie din Răpirea din Serai. Aplauze frenetice o răsplătesc. După o pauză, urmează Orfeu şi Euridice de Gluck. Delir. Între timp, diverse personaje îşi ţes pînza de paianjen a intrigăriilor. Diva, curtată de general, îl preferă spre adînca sa stupoare, pe Iancu. Iancu n-ar fi putut asista la ‘reprezentaţiune’, dacă un pictor care pare să cunoască pe toată lumea, nu i-ar fi cedat costumul sau europenesc. Pictor invitat de soţia consulului, să-i facă şi portretul. Pictor care este în foarte bune relaţii chiar cu generalul Kutuzov. Numai consulul francez nu ştia cine este pictorul Dante Negro.

Read Full Post »