Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘ungaria’

Pe mine încă nu m-a prins somnul dar Tandemul a fost răpus 🙂

Cu grupul ne revedem mîine, la ora nouă, la recepție, pentru o nouă hoinăreală. Timpul fuge nemilos dar mai avem trei zile pline. Apoi, valea…

Am văzut că unii, după cină, s-au îndreptat către oraș. Bravo lor! Noi nu mai suntem în stare. Numai că ei, noii hoinărici, au cu peste două decenii mai puțin ca noi. Asta e…

Am fost puțin dezamăgit la Alcobaca, am fost uimit la Batalha, minunat de tocănița de pește și iar și iar, uluit de infrastructură.

Cînd o să avem și noi așa ceva? Vorba ceea din bătrîni: NIKAKDA! De ce? Pentru că România este sabotată sistematic de mai bine de un secol și jumătate. SIS-TE-MA-TIC. Nu este vorba că în funcțiile executive sunt incompetenți și hoți. Problema este că acești neica nimeni sunt păpușați de o ocultă autohtonă – NU internațională, care știe exact ce și de ce face, împiedicîndu-i pe cei care ar putea face cît de cît ceva, să facă ceva. Orice.

M-am referit la infrastructură. Știți cum arată harta autostrăzilor la noi? HAOS. Știți cum arată harta autostrăzilor în Ungaria, de exemplu? Un model de organizare gîndită pe termen lung! Toată țara este racordată la un centru, capitala, și toate extremitățile țării care au legătură cu vecinii sunt acoperite. Organizare savantă și bine  intenționată. Clar?

Sau. Așa-i  că nu știm mai nimic despre Portugalia? Așa-i. De ce? Simplu: Portugalia are o viață normală, fără huzur dar și fără drame sociale. Portugalia are după cum deja am spus, infrastructură excelentă, de aici și turismul prosper, turism bazat pentru consum, în special pe producția proprie, are o industrie capabilă oricînd să suplinească derapajele cauzate agriculturii de meteorologie, are o rețea de aprovizionare cu produse autohtone infailibilă, etc etc etc. Plus de asta, am mai spus, NU există conflicte politice majore, pentru că este de neconceput ca acolo un tîmpit oarecare să se creadă împăratul absolut peste tot ce mișcă în țară și NU există legi care să-i albească pe hoți. simplu? Pentru ei, DA!

Or fi și pe acolo zone întunecate, nu știu, nu le-am aflat daaar, dacă ar fi ceva-ceva, presa vîndută bandiților de pe la noi, n-ar fi scăpat prilejul de a le relata. Și atunci repet întrebarea: așa-i că nu știm nimic despre Portugalia, țară normală, neinteresantă pentru mafioții care-au acaparat mijloacele media din Ro? Așa-i.

Din romanica, singura veste bună care mi-a parvenit, este că Barna și cu Cioloș au ajuns la un pact politic benefic pentru votanții USR PLUS.

Noapte bună!

Read Full Post »

 Născut la Sibiu în 1946, Andrei Codrescu emigrează în State în 1966. Cu ajutorul (la   început) lui Mircea Eliade îşi face încet încet un nume şi se afirmă ca eseist, poet, dar mai ales, ca scriitor. La Polirom au fost publicate şase dintre romanele sale, probabil cele mai reprezentative. AICI .

Acţiunea acestui roman este plasată în Ungaria secolului al XVI-lea şi aduce sub ochii cititorului legenda contesei Elisabeta Bathory, legendă povestită de un urmaş al acesteia, Drake Bathory, patru sute de ani mai tîrziu. Acesta, născut în Ungaria secolului XX, emigrează în America şi îşi cîştigă traiul ca ziarist de duzină. Cînd evenimentele din Europa de Est a anului 1989 au început să ţină trează atenţia publicului din toată lumea, Drake a fost trimis în ţara sa natală să facă un reportaj. Numai că aici este năpădit atît de amintirile sale din copilărie cît şi mai ales, de nălucirea sîngeroasei sale stră-stră-străăăăăăăăăăă-bunici, al cărei spirit îl urmăreşte şi-l îndeamnă la fapte nebuneşti.

Despre contesă circulau cele mai terifiante zvonuri, cartea este plină cu relatări ale unor scene înfiorătoare dar, talentul de scriitor al lui Andrei Codrescu ţine cititorul cu sufletul la gură şi-l face să închidă ochii acolo unde scenele sunt prea greu de digerat dar, nici nu se îndură să abandoneze lectura pentru că după cum se ştie, răul fascinează.

Pe lîngă paralela dintre viaţa contesei şi viaţa lui Drake, cartea are foarte multe referiri istorice la secolul al XVI-lea,  confruntarea de putere dintre Rege şi o parte dintre Curteni, pregătiri de război cu turcii, inclusiv referiri la răscoala lui Gheorghe Doja. Dezbateri pe marginea Reformelor lui Martin Luther pe de o parte dar, şi dezbateri pe marginea postcomunismului se îmbină armonios în paginile acestei cărţi alături de obiceiurile epocii în care a trăit contesa, cu toate relele care i-au fost atribuite.

„Elisabeta Bathory, cunoscută şi sub numele de Contesa Sîngeroasă, a existat cu adevărat. … La  începutul secolului al XVII-lea a fost cercetată pentru presupusele ei crime, dar niciodată condamnată. Cu toate acestea, a fost silită să-şi trăiască restul zilelor într-o cameră cu uşa zidită, în castelul său…” – spune Andrei Codrescu în nota finală a acestui roman fascinant!

Cîteva pagini pot fi citite ca aperitiv AICI . Lectură plăcută!

Read Full Post »