Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘psd’

Am oprit la Chilia Veche la ora 13.

Avem la dispoziție o oră dar eu n-am chef să prind vre-un guturai și să nu mai văd Portugalia. Așa că spun PAS venerabilului oraș care ne-a primit cu o ploicică mică dar periculoasă. N-am nici internet, huo   🙂 Chilia Veche!

Tandemul a coborît vesel și contez pe R + S să-mi aducă poze și impresii (vezi să nu 🙂 ). Pînă aici am mers aproximativ patru ore – 83 de km. La întors, vom merge mai anevoie pentru că vom naviga amonte. Vaporașul acesta este comandat de un venerabil lup de apă dulce 🙂 ajutat de un secund și de un matelot. De partea culinară, pentru că pe drumul de întoarcere vom prînzi la bord, se ocupă o fătucă și un tinerel care pînă acum, au cam șomat. Cu mine au mai rămas la bord patru doamne, habar n-am de ce. Iată că după nici cinci minute, un cuplu de pensionari s-a întors indignat de mizeria etalată de oraș! Și de mizeria din magazin. Și de sărăcia jalnică. Și alungați de țînțari.

Bon. La masă. Ne-au dat o ciorbă extraordinară de pește. Și un păhărel de vin tulburel. Întreb ospătarul: ciorba asta este făcută cu apă de Dunăre? Sigur că da, mi-a răspuns. La cinci dimineța m-am dus la Dunăre cu găleata s-o iau 🙂  🙂  🙂 . Întreb fata: ciorba asta este făcută aici sau la hotel? – La hotel. Măcar știm cum stăm. De bună, recunosc că a fost foarte bună. Bun și felul doi, crap la cuptor cu legume (în special ceapă, ardei și ceva tomate roșii cu sos și cu mămăliguță). Din partea casei, un păhăruț de vin. Mai vrei vin, plătești 30 de lei două pahare. Și noi bineînțeles, mai vrem.

Vaporul va circula cam 4-5 ore pînă la hotel. Ce-am văzut la ducere vedem și la întoarcere, de la vapor la hotel nu avem mai mult de zece metri, apoi ascensor și cameră. Deci, liber la pileală că la ora 20,30 avem cina și mîine o luăm de la cap pe canalul Sulina. Sper că va fi și mîine interesant.

Ca de obicei, sînt întrebat ce și de ce scriu și tot ca de obicei pun placa = să îmi rămînă amintirea cît mai exactă din ceea ce trăiesc în diferitele excursii, că memoria este înșelătoare, punct.

Soarele a ieșit dintre nori, mai bine mai tîrziu devît deloc sau prea tîrziu, pe puntea de sus este bine iar, dar eu prefer răcoarea de aici din sala de mese că restaurant nu-i pot spune.

Scurtă discuție cu ghidul despre Deltă și despre neputința românilor de a pune în valoare frumusețile de care dispun. Verdict Paul Blidaru: NU SE VREA! Cei care nu vor îi generează pe cei care nu pot și contra-rezultatele se văd pe termen lung: au ajuns analfabeții și curvele să conducă TOATĂ țara. Respect domnului Blidaru!

Regruparea în spatele cotcodancilei va fi un eșec răsunător dar, deja se coace un alt scenariu. Care? Vom vedea… Plus de asta, o manipulare grosieră a mijloacelor de (dez)informare în massă lucrează la turație maximă.

Noapte bună!

Read Full Post »

Ultima zi de sîmbătă pe aceste meleaguri, dacă nu vom reveni. Dacă vom reveni aici, ultima zi petrecută în România, ar putea fi ziua plecării noastre definitive, de acolo. Nu ştiu şi nu vreau să ştiu cum se vor derula lucrurile, pînă cînd nu ne vom reîntoarce în România şi pînă cînd nu vom chibzui temeinic. Avem la ce chibzui, pe îndelete, la toate aspectele acestei decizii. Rămîne numai ca, după ce ajungem acasă, la romanica, să-mi aduc aminte de toate aspectele vieţii neconforme din Canada, pe care le-am văzut fără ochelarii roz, de care vorbea Raluca Feher. Un lucru este limpede: oricîte dioptrii ar putea avea nişte ochelari roz prin care să privesc România, este aproape exclus să văd ceva benefic, în peisajul politic de acolo, acum: dacă cei trimişi în judecată, au puterea să aleagă completul de judecată care să dea verdictul în cazurile în care sunt inculpaţi, NIMIC nu mai este de sperat pe timpul unei vieţi de OM, în acest teritoriu, pretins european, teritoriu aflat de fapt, mult prea aproape de influenţa politică a unei Rusii dezlănţuite spre o politică a destructurării întregului set de valori creştin democratice care a configurat civilizaţia de tip vestic, aşa cum este, acum, în Europa. Încă!

Nu ştiu dacă pentru mine sau pentru Silvia ar putea conta prea mult, ce s-ar putea întîmpla în Ro, în viitorul apropiat. Mi-ar plăcea tare mult să mai pot  fi optimist. Aşa am fost întreaga mea viaţă: naiv de optimist. Numai că, la vîrsta la care am ajuns, am început să ŞTIU că pe termen scurt sau mediu, tinerii NU mai au ce spera, decît dacă sunt fii, fiice, amante, prieteni sau măcar amici, şamd, ai /ale potentaţilor puterii. În plin contrast cu meritocraţia, prostocraţia agresivă a ocupat întregul spaţiu public şi toacă mărunt, orice tentativă de rezistenţă civilizată, a exponenţilor societăţii  civile, care încă mai crede că, mizerabilismul, mai poate fi învins.

Semne că buba este pe cale să se spargă, sunt din belşug: este din ce în ce mai greu de găsit bani de împrumut pe piaţa financiară externă, pentru plata obligaţiilor electorale asumate cu inconştienţă, ca de exemplu pensiile speciale, iar fatidicul 3 % din PIB, este pe cale de a fi depăşit în mod iresponsabil, dar evident, neasumat dpdv politic. Va crăpa şi mustăcel cu tot aliotmanul său de sicofanţi, aşa cum au crăpat şi alţii înaintea lui: tonta, prostovănelul, născase, iliceskovici.

E copt puroiul şi buba se va sparge foarte curînd. Nu prea văd cum îi vor mai convinge pesedeii pe oamenii care trăiesc în principal din economia de subzistenţă agricolă pe plan individual, după ce le-au fost exterminate animalele din curte, să-i mai voteze.

Ps. Am aflat cu oroare că în timp ce sunt peste două sute de mii de pensii speciale, NU se poate asigura existenţa a numai 20 de bolnavi dintr-un sanatoriu, bolnavi cărora nu li se alocă decît 11 lei pe zi, pentru hrană. Bolnavi care suferă de o boală eradicată peste tot în lume: LEPRA.

*Dacă anagramez acest cuvînt, îmi rezultă PERLA. Aceasta este perla guvernării alde-pesediste: lepra. Lepra ca boală a unor nefericiţi bolnavi ignoraţi şi LEPRA ca emblemă figurativă a celor care s-au instalat – cred  ei – pe vecie, la putere.

 

Read Full Post »

Referendum

Știau că va fi foarte greu de atins pragul de validare, prag ridicol de 30 %, după ce-au ciuntit legea, coborînd acest prag de la 51 %, cum este normal, în orice democrație. Știau  și tocmai de aceea, au extins perioada de votare, la două zile. Întreb: dacă în Parlament, ar funcționa această LEGE, cu validare de NUMAI 30% din voturi, de ce-ar mai fi nevoie de majoritate parlamentară? Nu cumva, de cîte ori o gașcă politică, indiferent care ar fi aceea, s-ar simți majoritară în Parlament, ar vota la foc automat, orice lege le-ar fi favorabilă? Trecem, peste.

Că a votat președintele PNL, mandolineanu adept usl, nu mă mir. Mă mir și mai puțin, că a votat și tovarășul Băsescu, cot la cot cu tolomacul pus preș la partidul construit pentru madam Vuiton. Bleah.

Scăpasem din vedere, ce a făcut președintele. Am aflat: a votat. Noaptea, ca pesedeii. Tovarășe Johanis, îți promit că nu te mai votez, niciodată. Decît să mai am un președinte care se comportă incert, dpdv politic, probabil că voi prefera un ins care să-și asume ticăloșia, în mod clar, în campania electorală, așa cum a făcut de exemplu, Ponta, pe care l-ai învins și cu votul meu. Nu spun că aș vota un următor politician ticălos cum este ponta. Spun că de acum înainte, dacă partidele nu-mi vor propune candidați valabili, BOICOTEZ! A trecut vremea votului care alege răul cel mai mic. A venit vremea votului pentru cei care CHIAR merită să ne reprezinte. Dacă nu a venit vremea asta, eu nu voi mai valida prin votul meu, alegerile, dacă voi avea de ales, în continuare, numai dintre doi ticăloși. Repet: BOICOT! Măcar pînă cînd poporul acesta necăjit, va înțelege că oferitorii de pomeni, sunt de fapt, cei mai mari spoliatori, boicotez. Dar. Dacă înțeleg bine, astăzi, poporul român a făcut primul pas către descătușarea de manipulatori. Sper că va fi de bine!

Read Full Post »

Miting pro dragnea și pro psd + alde.

https://recorder.ro/miting-psd/

esența acestui miting este CLAR exprimată începînd cu minutul 8,58: ”să nu mai iasă pentru justiție. justiția a făcut praf România. ai înțeles?”

 

Read Full Post »

Acum a devenit şi mai limpede motivul pentru care domnul prim ministru a absentat o săptămînă din ţară: domnul Dragnea a pregătit între timp şedinţa de azi a comitetului  Naţional Executiv al PSD, iar mîinile domnului Ponta au rămas curate. Comitet care cu un scor categoric – 78 / 2 – a votat excluderea din partid a trei membri marcanţi: Dan Şova, Mircea Geoană şi Marian Vanghelie.

Despre Şova părerile sînt împărţite: unii spun că oricum era pe făraş pentru că DNA are probe zdrobitoare în nişte dosare, alţii spun că Şova era terminat din momentul în care s-a aflat că a conspirat împreună cu Hrebenciuc – actual arestat! – pentru şefia PSD; ambele variante sunt corecte, cred.

Despre M. Geoană unii spun că a fost un gest de curtoazie faţă de generalul Oprea, care a fost exclus din PSD pe vremea cînd preşedintele partidului era Geoană; alţii spun că Geoană era o ameninţare la adresa lui Ponta în ceea ce priveşte şefia partidului; eu cred  că PSD este în degringoladă, iar lupii tineri ca Ghiţă şi Negoiţă vor debarcarea veteranilor partidului şi despărţirea de vechile simboluri reprezentate de Iliescu şi de susţinătorii săi.

Acest lucru pare a fi subliniat de excluderea lui Vanghelie care a părăsit lucrările spunînd că este îngreţoşat de maniera stalinistă în care au fost executaţi cei trei. Să nu uităm că între Vanghelie şi Ponta este o duşmănie ceva mai veche, încă dinainte ca domnul Ponta să fi devenit şeful PSD. Personal cred că excluderea lui Vanghelie reprezintă un obstacol serios în continuarea carierei politice a lui Ponta. Vanghelie este un om cu bază politică solidă: mafia etniei din care face parte, iar acest lucru, nu-i de neglijat.

Nu mă interesează evoluţia acestui partid, n-am făcut decît să consemnez faptele.

28 noiembrie. 2014

Disensiunile continuă. După ce Ghiţă-Asesoft-tv a cerut ca Iliescu să facă pasul înapoi, Ponta l-a chemat la ordine şi l-a demisionat din partid. Cum am mai spus, doar consemnez / actualizez.

Read Full Post »

După ce s-a aflat unde a dispărut domnul Ponta în urma usturătoarei înfrîngeri din confruntarea cu domnul Iohannis pentru fotoliul de la Cotroceni, toată lumea s-a întrebat cînd va catadicsi să se reîntoarcă în ţară măcar, că la îndatoririle sale de prim ministru oricum nu se grăbeşte, numindu-i ca locţiitori pe generalul UNPR, domnul Oprea şi pe cine altul? domnul Dragnea.

Ei bine, misterul s-a elucidat:  “tipul de la Mediafax care e acreditat pe Guvern, Alexandru Moise, scrie pe fb: „Nişte surse de la Otopeni mi-au spus că Ponta a aterizat la 13,10, dupa ce a zburat cu Fly Dubai. El a fost scos de companie printr-un traseu special, lăturalnic, care este folosit de obicei pentru scoaterea urmăriţilor general care sunt aduşi cu cătuşe, de exemplu. Repatriaţii sub escortă acolo fac vama şi controlul actelor, nu pe traseul obişnuit, folosit de călători” :)))))”

Am citat de pe contul FB al unui jurnalist cît se poate de serios, Mircea Marian.

Discreţie sau laşitate, e clar că domnul (încă) prim ministru nu mai are aplombul de altădată şi în loc să stea pe sticlă non stop rînjind la jurnalişti ca înainte de înfrîngere, acum se ascunde de ochii lumii ca un răufăcător de duzină.

Abia acum este limpede felicitarea trimisă de Simona Halep domnului Ponta, imediat după  ce Iohannis a fost declarat învingător: “Vă mulţumesc pentru amabila dv. felicitare pe care mi-aţi trimis-o în urma ocupării locului doi în clasamentul WTA. Acum ştiţi şi dumneavoastră cum este să fii pe locul doi.”

Uriaşă această micuţă machedoancă!  🙂  Uriaşă în demnitatea cu care luptă în arena tigreselor din tenisul de mare performanţă, uriaşă în modestie şi acum, uriaşă în doza de ironie fină de care a dat dovadă. Bravo, Simona Halep!

Cît despre locul doi ocupat de domnul prim ministru este numai temporar. Se aud voci din UDMR care ar îndemna la negocieri cu liberalii ceea ce ar duce la posibilitatea ca o moţiune de cenzură să treacă dar, ce-i şi mai important, se aud voci din PSD care cer congres pe 20 decembrie. E posibil ca domnul Ponta să petreacă acest Crăciun, într-o notă de dicreţie absolută. S-ar putea ca nici măcar el să nu ştie ce va face de Crăciun.

Read Full Post »

Poveste simplă

S-a oprit în faţa mea. Nu mă mai ştiţi? Privesc atent figura rubicondă care mă scrutează prin lentilele unor ochelari de marcă prin care privirea sa pătrunzătoare mă ţintuieşte onest, drept în ochii mei – verzi niciodată să nu-i crezi – privire care ţîşneşte cu bonomie vag amuzată, privire subliniată de un zîmbet înflorit pe figura sa luminoasă. Preţ de cîteva secunde încerc să-mi scanez memoria privind fugitiv la doamna aceasta îmbrăcată frumos cu lucruri nu prea scumpe dar de bună calitate. Ar trebui să o ştiu? mă întreb contrariat.

Îmi sesizează nesiguranţa şi în stil de mare doamnă, trece la următoarea întrebare: ai votat? Desigur că am votat, răspund imediat, deşi de data asta, îmi propusesem să las lucrurile să curgă fără aportul meu la urna de vot. Şi eu tot aşa, îmi spune doamna.

Chiar nu ştiu de unde să o iau. Chiar nu ştiu de ce ar trebui să o recunosc.

Am votat cu Iohannis, îmi spune cu un aer precipitat. De ce? întreb fără mare curiozitate, doar ca să mă aflu în treabă. Cum de ce? mă ţintuieşte doamna cu un aer vag acuzator! Cum de ce am votat cu Iohannis? Tu nu ai înţeles că Ponta este un pericol mortal?

Faptul că brusc mă tutuieşte, mă pune în alertă. Tiberiule, îmi zic acuzator, cum de ai uitat cine este această doamnă? Cum de te poţi refugia în spatele unei amnezii, nu vezi că această doamnă este animată de un spirit civic superior? Ba da, îmi răspund umil, ba da, văd.

Nu apuc să răspund şi doamna mă pune la curent, turuind, deşi nu cerusem acest lucru, cu  opţiunile sale politice: în primul tur de scrutin am votat cu Tăriceanu; domnul Antonescu este o dezamăgire pentru mine şi pentru prietenii mei; nu sînt de acord cu faptul că PDL s-a vărsat în PNL; cum să fiu de acord cu băsiştii?; doamna Ecaterina Andronescu este o victimă; nu Coposu a fost seniorul politicii româneşti ci, domnul Mircea Ionescu Quintus, care mai este; şi continuă dar, eu nu mai aud ce are de spus.

Mi-am amintit cine este această doamnă: am întîlnit-o la un parastas în anul 2012 (amănuntele nu-s importante, această persoană fiind reală). Această doamnă a căpătat brusc pentru mine, un contur definit: este purtătoarea de mesaj a/l societăţii civile urbane, societate păcălită de proiectul USL, proiect în care a crezut pentru că fiind cadru didactic, s-a trezit cu salariul amputat. Lucru pe care nimeni nu l-a putut ierta guvernării Boc deşi nimeni nu mai este dispus să-şi amintească de jaful făcut în ultimele luni ale guvernării Tăriceanu.

Cum scurtul drum pe care l-am avut de parcurs împreună cu această doamnă s-a apropiat de sfîrşit, nu m-am putut împiedica să-i adresez şi eu, o întrebare: ***ela, (îmi amintisem între timp cum se numeşte această doamnă) mai ştii cum mă numesc eu? Nu! mi-a răspuns ***ela, nu! Şi atunci, de ce m-ai abordat? am întrebat cu ochii mei verzi, aţintiţi în frumoşii săi ochi căprui. Uite-aşa!  mi-a răspuns ***ela, uite-aşa! pentru că atunci, la parastas, ţine-ai cu Boc şi cu Băsescu.

Read Full Post »

Older Posts »