Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘UE’

Șocul Ierusalim

Mutarea ambasadei SUA la Ierusalim și faptul ca guvernul României s-a opus condamnării acestui gest politic de către UE nu face decît să accentueze faptul că dpdv politic SUA și UE se îndepărtează una de cealaltă cu fiecare zi ce trece. Dar ptr a întelege cauzele acestui schism trebuie să înțelegem rațiunile ptr care a fost fondată Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană este rodul ideilor politice post 1989, cînd odată cu prăbușirea URSS, în vestul Europei au început să devină evidente ideile care urmăreau crearea unor State Unite Europene, o entitate economică și politică care să poată concura de la egal la egal cu SUA. Firește, aceste idei nu au fost niciodată dezbătute în România. Și asta ptr că anii 90 puneau românii față în față cu alte probleme ca mineriadele, tranziția de la un sistem economic la altul, corupția, etc. România a avut de recuperat un decalaj de cel puțin 25 de ani în termen de gîndire politică, și astfel, România a aderat la UE nu ptr că înțelegea pe deplin proiectul UE ci ptr că oamenii au văzut în acest demers un pas înainte către normalitate economică, politică și judiciară.

Această schismă politică între UE și SUA s-a accentuat în ultimii 10-15 ani. Alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA nu a făcut decît să exacerbeze aceste tensiuni déjà vizibile. Firește, în România la fel ca acum 20 de ani, nimeni nu a observat schimbările politice din America și Europa, și aproape nimeni nu vrea să înțeleagă că trăim o schimbare de paradigmă. Naționalismul reînvie iar instituțiile surpra-statale de genul UE și-au atins maximul de competență și de importanță.

Așa se face că mutarea ambasadei americane la Ierusalim a fost un șoc ptr toată lumea. Faptul că un președinte American a avut curajul să respecte promisiunea electorală făcută de cel puțin trei predecesori ai săi (Obama, Bush 43 și Clinton) a consternat aproape întreaga clasă politică europeană. În spatele acestei mișcări se ascunde însă o schimbare radicală a politicii americane în Orientul Mijlociu, care are ca bază coaliția dintre Arabia Saudita-Israel-Egipt. Și în timp ce liderii europeni iși arătau consternarea față de această mutare, în Orientul Mijlociu această mutare a fost privită cu relativă bunăvoință. Firește, în România, unde informația ajunge filtrată cu grijă, acest lucru nu a fost observat.

În concluzie, nu vorbim de o izolare a SUA ci de o schimbare de priorități în politica externă. Președenția Trump este prea puțin interesată de consensul politic cu aliații din UE și urmărește în primul rînd interesele politice americane chiar dacă aceasta îi supără pe liderii de la Berlin, Paris și Bruxelles. Iar această schismă se va adînci și România va avea la un moment dat de făcut o alegere grea: alături de cine iși va alinia politica externă: de SUA sau de UE.

Mulțumesc doamnei Clemy Bebb ptr acest articol lămuritor.

Reclame

Read Full Post »

Să ne relaxăm

În definitiv, ce mare problemă ar fi dacă VVP ar ieşi – pardon, ar fi ales – preşedinte? Mai nici una: odată ce presa liberă tocmai a fost  – parţial – debăsificată prin eliminarea din peisaj a unor jurnalişti ca Moise Guran şi Robert Turcescu, nu va dura prea mult şi, alţi oameni din / de presă infectaţi de băsism (ştiţi voi ce înseamnă băsismul = stat de drept, ANI, DNA, alte fleacuri gen dar, să nu insistăm), vor fi reeducaţi sau vor fi eliminaţi şi ei. Ei şi? Debăsificarea va continua neabătut: mai întîi, debăsificarea va continua cu decapitarea tuturor instituţiilor care în MCV, sunt trecute la capitolul progrese în justiţie. Apoi, fireşte, vor fi decoraţi şefii partidelor de opoziţie constructivă (Blaga, Udrea, etc) pentru nepreţuitele lor servicii aduse pe altarul stabilităţii politice favorabile PSD şi tagmelor de bandiţi conduse de Dragnea şi de baronii locali. Îi ştiţi, nu insist. Probabil că va urmA UN ACT DE CLEMENŢĂ strict necesar pentru îndreptarea nedreptăţilor regimului Băsescu: toţi deţinuţii politici gen  Fenechiu, Voiculescu, etc, vor fi eliberaţi şi evident, vor fi recompensaţi substanţial pentru suferinţele îndurate. Nu mi-e clar dacă hoţii din fotbal merită atenţia noului preşedinte. Probabil că, DA! Apoi, ce-ar mai putea să urmeze? Nu-mi mai imaginez. Sînt sigur că echipa de consilieri ai preşedintelui va şti să născocească tot ce ar putea fi pe placul lui Ponta. Exemple avem cu duiumul. Dacă ne gîndim numai la măreaţa lansare de pe Stadionul Naţional – care a fost mai degrabă un fiasco triumfalist – ne putem aştepta la orice. Am deplină încredere în diabolicia dumnealor.  Aşa că: de ce ne-am frămînta? Cu puţină şansă, preşedintele Ponta va reuşi să scoată România de sub tirania normelor UE şi mai ales să (ceva mai greu dar…) scoată România ŞI de sub influenţa NATO. Chiar aşa! Ce treabă avem noi românii, să fim cît de cît într-o companie politică normală? Niet tavarişki, niet! Kakaia vise de europenism sau de atlantism? Putin şi / sau China nu vor prididi să umple cu valorile lor, întreaga aşteptare de pomeni pentru asistaţii sociali care-l votează pe VVP. Aşa că, relax! Vă imaginaţi ceva mai bun? Greşiţi fundamental pentru că, ASTA doreşte MĂRIA SA, boborul antenizat. Deşteaptă-te române? Nici vorbă: scoal’ române de votează şi culcă-te la loc: PSD veghează pentru tine.

Read Full Post »

Nu mă mai sperie de multă vreme baubaul vehiculat de unii propagandişti de partid care ne îndeamnă să votăm răul cel mai mic. Am mai spus: răul este rău pur şi simplu.

De fapt, n-am fost niciodată speriat de perspectiva răului cel mai mic.

Am fost etichetat cu mulţi ani urmă ca fiind parte din „corul îngerilor” care nu pricep/e că politica este făcută de oameni reali, oameni cu bune şi cu rele, oameni cu defecte şi cu calităţi. Aşa este: politicienii sunt emanaţia votului dat de oamenii care au aşteptări de la aleşii lor. Oameni care-şi aleg  oamenii care să-i conducă daar, asta nu mă va împiedica vreodată pe mine să cred în principii. În fine.

Îndemnul meu către voi, cititorii modestului meu blog, este: mergeţi la vot!

Hai să vă spun pe scurt de ce cred eu că trebuie să mergem cu toţii, la vot.

–         mă enervează statisticile mincinoase

–         mă enervează şi mai mult decît statisticile, sondajele şi mai mincinoase

–         mă enervează faptul că-s tratat ca o simplă cifră statistică în calculele partidelor.

Mi se pare limpede că dacă nu mai vrem să fim trataţi ca simple cifre statistice de indiferent ce partid face această mişelie, este imperios necesar să ieşim la vot şi să ne exprimăm preferinţa politică. Nu contează cu cine votaţi? Cum să nu conteze? Contează enorm! Dar şi mai important este să mergeţi la vot.

Numai dacă mergeţi la vot putem să aflăm pe viu, cu cifre mult mai apropiate de real, care şi ce vrea de la viaţa pe care o avem în prezent şi mai ales, pentru viaţa copiilor noştri.

Numai dacă mergeţi la vot putem spulbera calculele partidelor.

Repet: votaţi orice doriţi daaaar, mergeţi la vot!

Ps. N-am de gînd să insist prea mult pe această temă dar, alegerile pentru Parlamentul European sunt mult mai importante decît par; fie şi numai pentru că legislaţia europeană are precădere asupra legislaţiei fiecărui stat membru al UE.

Aşadar, mergeţi la vot!

Read Full Post »

Cei şapte ani de-acasă

Şi-i mai aminteşte cineva?

A fost o vreme în care educaţia se făcea mai întîi, în familie.

Era vremea în care familia cu două sau trei generaţii trăia sub acelaşi acoperiş, vreme în care bătrînii aveau puterea de a le imprima tinerilor, coordonatele minimale ale unei bune convieţuiri în societate.

Vremuri trecute…

Apropo: în ianuarie, vom împlini şapte ani de cînd suntem în UE.

Hai, că-mi vine să întreb:

– care-au fost bătrînii care ne-au educat în ultimii (zeci de) ani ?

– ce-am învăţat în aceşti şapte ani de cînd suntem în UE?

– ne simţim acasă în UE?

Read Full Post »

Prietenii vieţilor noastre

Habar n-avem cu cine suntem contemporani în istorie.

Ne modelăm după puternicii efemeri ai zilei.

Prea preocupaţi de „anvergura” vieţilor noastre personale şi mult prea adînc ancoraţi în legendele atent „legendate” de manipulatorii istoriei, refuzăm să privim realitatea zilelor noastre şi ne refugiem cu cerbicie în tărîmul legendat  trasat nouă cu acribie de făuritorii atît interiori cît şi exteriori ai destinelor noastre.

Ne mulţumim să trăim clipa, o contemplăm şi uităm că degeaba o conjurăm să rămînă.

Clipa trece pentru că ea, clipa, este singururul nostru prezent strivit între ceea ce am fost şi poate, ce vom deveni.

Ne AMĂGIM crezînd că trăind clipa, putem ignora atît trecutul cît mai ales, viitorul.

Nu trăim ci, supravieţuim. Cu ce preţ? Cu preţul laşităţilor noastre. Cu ce beneficiu? ZERO!

Patru milioane dintre cei mai buni fii ai acestui pămînt, au ales să (e)migreze.

Patria nostra est terra europae? Pfu.

Rămînem în NATO scrîşnind din dinţii kagebuşei, rămînem în UE scrîşnind din dinţii celor ameninţaţi de MCV, şi mai nou, defilăm pe covorul roşu al unor beneficii incerte alături de noii noştri parteneri asiatici.

Deşteaptă-te române? Mai VA.

Read Full Post »

25 martie

Să nu uităm că astăzi este Buna Vestire. Se sărbătoreşte întotdeauna cu nouă luni de zile înainte de Crăciun. Amănunte AICI.

Tot într-o zi de 25 martie, în 101 AD a început primul război romano-dac.

În 1957, pe 25 martie  s-au pus bazele Comunităţii Economice Europene CEE, transformată din noiembrie 1993 în Uniunea Europeană, uniune în care a fost admisă şi România începînd cu anul 2007.

Care a fost prima mişcare de anvergură a clasei politice române în acel an? Încercarea abuzivă a unui grup de infractori în frunte cu securistul Felix  de a-l demite pe preşedintele legitim ales, Traian Băsescu. Poporul roman s-a opus atunci acestui abuz într-o proporţie covîrşitoare: 75 % din electoratul prezent la urne, peste jumătate din total, a spus: hai siktir clasă politică cu (uuups) suspendarea ta cu tot.

Au înghiţit penalii găluşca? Nici pomeneală! Din acel moment s-a declanşat cel mai ciudat război civil întîlnit în întraga istorie. Multă lume habar nu are dar, exact asta se întîmplă în România, acum: un necruţător război dus de o clasă politică coruptă şi puşcăriabilă, împotriva propriului popor, culmea! cu acordul tacit sau chiar explicit al populaţiei. Mass media coruptă şi cumpărată aproape în întregime, a pornit cea mai cumplită campanie de dezinformare şi de manipulare în massă, imaginabilă sau chiar inimaginabilă.

Cohorte de experţi în defprmat realitatea toacă zilnic aceeaşi partitură care iată, pînă la urmă, a dat rezultate. În urma unor aşa zise proteste organizate de mercenarii lui Dogaru, în combinaţie cu trădători din PDL, penalii au răsturnat guvernul MRU şi au netezit calea către putere a celei mai antioccidentale coaliţii politice: USL.

Alegerile de anul trecut au consfinţit această victorie, prin alegeri aproape corecte. Şi de atunci şi pînă acum, războiul continuă cu intensitate crescîndă.

O parte din populaţie a aşteptat cu speranţă ca alegerile din PDL de ieri, să aducă nişte clarificări. Şi le-a adus: adio speranţă voi, cei care aţi crezut că PDL este altceva decît actualul PSD sau decît nerecunoscutul PNL. Cu eforturi demne de tot dispreţul, o clică mînuită de un vameş fără pic de onoare a pus mîna prin fraudă pe ce-a mai rămas din pdl. Gruparea Udrea a pierdut acest război, indiferent cîte contestaţii a făcut sau va mai face şi probabil că se va desprinde la momentul potrivit din partid.

Gruparea Macovei, deocamdată a funcţionat ca un turnesol: la întrebarea explicită dacă se poate guverna cu oameni cinstiţi, au răspuns pozitiv 5 % dintre delegaţii mai mult sau mai puţin reprezentativi. Înclin să cred că da, asta este proporţia din populaţia României care nu este dispusă să închidă ochii la nici cel mai mic miş-maş. Trist dar, adevărat.

În aceste condiţii, Traian Băsescu a făcut exact ce trebuia: s-a dezis de partidul pe care l-a luat de la pragul de intrare în Parlament şi l-a dus la guvernare. A făcut acest gest în mod public şi aproape provocator: cred că preşedintele este prea orgolios pentru a demisiona dar, cred că acum ar dori o suspendare pentru a încerca să mai salveze ce ce poate în acest război, încercînd să coaguleze o alternativă la tăvălugul uselist.

Astăzi, că tot este Buna Vestire, a făcut primul pas important: l-a numit pe Daniel Morar, judecător la CCR. Evident că frăţia penalilor şi haita pivniceresei au reacţionat cu furie şi au reluat refrenul cu morar băsist, etcaetera. Aşa şi?

Deci, eu spun ca astăzi, este o zi de ţinut minte: este ziua în care preşedintele a ieşit la atac, de data asta singur singurel pentru că nu mai are nici-un fel de sprijin politic, adică 25 martie 2013 este ziua în care preşedintele Băsescu a început asaltul decisiv împotriva sistemului (aproape) în întregime, corupt.

Read Full Post »

Am vrut iniţial să mă abţin de la comentarii politice dar, nu-i cu putinţă. Exemplu:

Presedintele Traian Basescu a anuntat vineri seara, la Bruxelles, dupa incheierea Consiliului European, ca Romania a obtinut un buget de 39,887 miliarde de euro pentru exercitiul financiar 2014-2020, o crestere de 18% fata de exercitiul bugetar precdent, fiind una dintre putinele tari cu crestere bugetara.

Merită să citiţi întregul articol pe HotNews.

Şi pentru că Premierul se declară dezamăgit, vă invit să citiţi un articol lămuritor:

“În termeni simpli, Maskirovka (înşelăciune, pe româneşte) cere să-ţi minţi inamicul, să-l înşeli, să-l amăgeşti non-stop. Fără motiv imediat. Minciuna în stare pură. Cu cât minciuna e mai gogonată, cu atât mai bine. Ea nu va fi crezută, neapărat, dar va distrage atenţia. Va scădea vigilenţa. Va face duşmanul să nu te mai ia în serios.

Maskirovka era şi propaganda ceauşistă deşănţată, când ţara murea de foame şi se raportau producţii record la hectar.

În Maskirovka îşi are originea tot şirul de diversiuni şi minciuni din decembrie 1989 – „terorişti”, simulatoare de foc, atacuri electronice, „apa otrăvită” – prin care s-a instalat şi consolidat noua putere agreată de Moscova.

Din Maskirovka s-au născut mineriadele şi diversiunea de la Târgu Mureş.

Din Maskirovka, suspendarea fulgerătoare a lui Băsescu, susţinută frenetic de Vocea Rusiei.

Un regim care foloseşte Maskirovka nu trebuie luat în râs. Pentru că exact asta urmăreşte.

Ponta este mai mult şi mai periculos decât un fluturoi superficial, vesel şi iresponsabil. Zâmbetul său vine din tenebrele Maskirovkăi, pe filiera FSN – Ion Iliescu!”

Citiţi mai mult: EDITORIALUL EVZ. Maskirovka. Filiera zâmbetului perfid, de la Iliescu la Ponta – Opinii EVZ > EVZ.rohttp://www.evz.ro/detalii/stiri/editorialul-evz-maskirovka-filiera-zambetului-perfid-de-la-iliescu-la-ponta-1022726.html#ixzz2KJLLAsX9

Read Full Post »

Older Posts »