De mai bine de jumătate de an nu am mai scris nimik referitor la politică pe acest blog. (spuneam AICI )
Nu mi-am schimbat convingerile dar nu mai simt nevoia de a le tot explicita.
În urma unui dialog interesant, (pe alt blog – copacul din pădure) cu un om pe care îl respect, am primit o replică formidabilă dacă nu cumva, memorabilă:
“Noi creem timpul. Avem la dispozitie exact atita timp cit decidem noi ca avem. Distanta fata de politica este distanta fata de cit de mult dorim sa fim in afara unei oarecari politici. E o lupa de timp”.
Lupă de timp.
Formidabilă sintagmă! Lupă de timp.
Putem noi oare, să dilatăm timpul – istoric – printr-o LUPĂ individuală, atîta vreme cît nu ne putem închega ca tot (ca neam) ?
Putem noi oare, să restrîngem timpul – istoric – numai la nivelul aşteptărilor proprii ?
Ce fel de LUPĂ folosim în timpul şi pentru timpurile în care trăim ?
Nu văd cum ne putem sustrage politicii, pentru că politica ne decide viaţa, fie că recunoaştem acest lucru, au BA.
Problema este : cu ce soi de lupă privim noi politica ?
Şi mai ales, cum putem noi să creem timpul în care trăim ?
Implicîndu-ne ?
Implicîndu-ne privind prin ce soi de LUPĂ de timp ?
– – –
Cuvinte din trecut mai găsiţi la: anaveronica. psi. Cita. anacondele. Carmen.
[…] Mai găsiţi la psi o fotografie din trecut, iar cuvintele din trecut au mai fost scoase le suprafaţă de: Tibi […]
[…] trecut şi-au mai adus aminte: psi, Tibi, Vero, Cita Rate this: Share this:FacebookTwitterMai […]
Lupa de timp este manipulata de interesele fiecaruia. Sa nu-mi spuna careva ca are o opinie politica dictata circumstantial de binele comun al societatii.
Mda, o sa spuna unii ca „binele societatii” inseamna confortul propriu. Nu prea. Mai ales de cand traim intr-o era capitalista
Acu, de obicei lucrurile stau asa: daca ai vrut sa contruiesti un cotet si PDLul nu ti-a dat autorizatie, o sa fii probabil simpatizant USL sau mai stiu eu ce,…..
Daca ai avut nevoie de o apostila si ti-a pus prefectura bete in roate oarecum si prefectul e simpatizant USList, vei fi impotriva acestui partid
Daca PDl ul (guvernand adica) i-a luat pensia bunicii si matusii, e clar ca o sa iesi in strada la proteste(eventual) ca sa sustii opozitia.
Daca PNLul te-a pus director sau ti-a facilitat niste contacte, o sa fii PNList. samd
(nu am folosit pers 1 cu referire la tine cred ca stii )
Intr-o foarte scurta explicatie, indiferent cat de implicati sau neimplicati suntem, atasamentele se fac in functie de interese. Iar atasamentele politice nu fac nota discordanta
Mda, evident ca ne gandim toti la binele tarii, nu la interesul personal 😀
Subscriu la fiecare cuvinţel. 🙂
Am totuşi, o mică observaţie de făcut: se nasc uneori, oameni care chiar fac lumea să meargă înainte. Ori aceştia, este drept puţini, nu au chiar numai interesul lor în vedere…
Din păcate, e greu de crezut, pentru unii, că mai există oameni care fac să meargă lumea înainte din alte motive decât propria satisfacţie, propriul interes, propriul orgoliu ş.a.m.d….şi sţii de ce? fiindcă possedăm aceleaşi simţuri şi „ştiindu-ne” pe noi, credem că-i „cunoaştem” şi pe ceilalţi. Şi eu, ca şi tine cred că lumea merge înainte cu ajutor uman, nu numai divin; desigur, nu se cunosc proporţiile, dar într-un „parteneriat” om-divinitate eu n-aş aduce vorba de proporţie, nici dintr-o parte(în care mă situez), nici din cealaltă(utopică).
Sigur că LUPA e propria conştiinţă, şi-o putem încărca sau descărca cu un(sau de) „ce” conţinut. CIneva(cred eu, mai inspirat) a numit-o SITĂ.
Pentru timpurile-n care trăim, nu cred că e bună o LUPĂ care poate fi lesne „aburită”, plus că (prea)mărind, ori (prea)micşorând, niciodată măsurând „mărimea” reală a evenimentului(istoric sau de orice altă natură) nu ştiu dacă se ajunge undeva. Eu încerc calea de mijloc. Nu mă mai interesează nicio politică(decât cea abunului simţ, a iubirii, a iluminării…dar cred că se subînţelegea), cu atât mai mult vreun grup politic, fiindcă transformă politicianul în devenire în demagog(joacă precum i se zice, nicidecum nu-şi urmează raţiunea, şi întrebai şi tu acum o saptămână sau două dacă ştim vreunul nepătat…NICIUNUL!eu una, nu ştiu niciunul! Or mai fi, dar niciunul cunoscut în acest moment, şi atât de puternic încât să schimbe destinul unei ţări).
Implicare? Uşor de zis… ne putem implica toţi? fiindcă o ţară are nevoie de
toţi!!!
Dar, fireşte, pe rând, în timp, ne putem implica, iubind mai mult şi aproapele şi departele. Cred că avem de învăţat câte ceva de la albine, de la furnici…până acum am „furat” pe rupte comportamentul animalic, căci am vrut să fim „mari” şi puternici. Poate-o să „furăm” câte ceva şi de la unele insecte, vrând să fim „mici”, dar aducându-ne aportul la o construcţie grandioasă şi rezistentă în timp, un ceva comun şi iubit de toţi. (comunism, ar zice unii, rautăcioşi…poate, aş răspunde eu, netemătoare, dar mă tem de „aplicabilitatea” lui, fiindcă am trăit-o deja…)
Alma
Vrei sau nu vrei, şi non-implicarea tot o atitudine este. Dar, este cea mai puţin rezonabilă decît implicarea. Cum poţi fi indiferent faţă de indivizii care îţi influenţează viaţa? imposibil. Deci mă implic măcar votînd. Aici e aici: dacă nu mă informez, votez alandala, la fel ca cei care votează pentru o sacoşă cu te miri ce.
Tibi, desigur ca mai sunt si sfinti pe lumea asta. Numai ca eu nu i-am intalnit, mai ales in comunitate, in afacerile de zi cu zi, cand m-am dus sa platesc impozite sau cand mi-am cerut un drept…..Nu i-am intalnit. Poate ca se ascund de mine ca sunt mai sfiosi din fire.
In schimb am cunoscut oameni purtati de interese, eu fiind unul dintre ei 🙂 Si pana la urma , asta nu e o notiune negativa.
Negativismul in asociez cu ipocrizia, eu personal 🙂
Mai aici decât „aici e aici ” e cum alegi bobul de neghină? Te informezi, desigur! Dar informaţia e corectă?
Eu am ales propria-mi metodă de implicare, şi anume, făcând teatru cu acei copii minunaţi şi contribuind la dezvoltarea lor spirituală, alături de părinţi.
În plus, în afară de atelierul de teatru, există o stagiune teatrală a elevilor(de liceu) care ajunge la cea de-a XXX-a ediţie anul acesta, şi vreo jumătate din ediţii am lucrat şi eu cu elevii(acum sunt în juriu şi unul dintre organizatori).
Iar acum, pregătim(eu şi un coleg) şi ediţia I, un fel de puişor al STEV-ului, cu elevi ai claselor I-VIII….poate-am să povestesc mai mult, vreodată, despre toate astea, promit. 🙂
[…] androxa, carmen, tiberiu, anaveronica, psi, […]
„Problema este: cu ce soi de lupa privim noi politica?”
As putea raspunde: „mda, evident ca ne gandim toti la binele tarii, nu la interesul personal.”
Ce bine ar fi daca s-ar intampla asa!
Personal, nu respect nici-un politician iar politica romaneasca promoveaza non-valoarea.
Am o senzatie de greata, drept pentru care ma tin deoparte, fara televizor pe stiri, fara a deschide subiecte pe aceasta tema.
Astept cu nerabdare politicienii care au ceva de spus, care au facut ceva in viata lor si care nu stau in aceasta stare latenta.
Deocamdata, stau deoparte „daca te bagi in laturi, te mananca porcii”.
Ce mult mi-ar plăcea să pot sta şi eu deoparte.
Nu sînt implicat direct dar, sînt un spectator şi uneori comentator.
Şi eu aştept să vină un grup de politicieni responsabili. ÎN ZADAR!
Eu am lucrat 15 ani cu „alesi”!
Unuia, mai hatru, am indraznit sa ii spun ca mi se pare inutil sa-ti renovezi casa daca la poarta dai in gropi, te infunzi in noroi si iti intra in casa mizeria strazii! El mi-a raspuns – si era sincer – ca el, cu cat afara e mai rau, cu atat se simte ma bine in casa lui!
Ne-am amuzat cu dintii sterpeziti dar ceea ce a spus reflecta o anume mentalitate a neamului prost ajuns pe treapta celui bun!
Poate fiica lui va gandi altfel desi eu cred ca abia nepotul lui va putea schimba gandirea!
Lupa descopera mult prea multe!
Mi-a placut si duminica placuta!
Mai este o categorie, Cita: omul ascuns care are uşa scorojită şi interiorul luxos şi confortabil.
Duminică plăcută!
Salut, Tibi!
Salut si comentatorii acestui blog!
Interesul meu strict personal, in general si in acest moment, este legat de dorinta de a-mi pastra sanatatea macar asa cum este si de a avea putere pt tot ce mi-o rezerva viata de acum inainte. Inainte de aceste doua doleante, doresc aceleasi lucruri pt copiii mei si pt „jumatatea” mea.
Problema cu politica este „cand si cand”.
Acum, ceea ce cred eu ca e important si PERICULOS (si asta m-a si facut sa ma exprim in spatiul virtual) e riscul re-ajungerii stangii la putere. Pentru mine, fara sa ignor sau sa minimalizez bilele negre ale PDL-ului, USL-ul este pericolul „la zi”. Castigarea alegerilor de catre USL ar insemna, este convingerea mea, un salt in trecut catastrofal pt tara asta si pt generatiile viitoare. Ceea ce ma ingrijoreaza si ma dezamageste, in egala masura, este ca oamenii de dreapta (cu toata varietatea si complexitatea pe care o subintelege o formulare atat de „in mare”), NU sunt capabili sa-si uneasca fortele in fata unui adversar comun. De fapt, cu asta mi-am inceput comentariile: am dorit si am sperat sa vad o DREAPTA UNITA.
Este enorm de construit si consolidat in Romania, pe drumul spre NORMALITATE. Cu USL la putere, sansele de a face astea sunt mai mici decat 0. PDL-ul are o mare problema cu „balastul” intern. Dar cum, necum, a facut niste pasi in sensul corect de drum. Eu asa cred. Daca pana acum, in 2012, un alt partid, AUTENTIC de dreapta, sau macar mai de dreapta, nu s-a inchegat (astfel incat sa participe in alegeri cu mari sanse de a obtine un scor ft bun, incat SA CONTEZE pe scena politica), ce imi ramane de facut?
Am trei variante:
1)sa nu merg la vot
2)sa votez PDL
3)sa votez un partid (NR) care pe mine personal nu m-a convins (nu mi se pare „copt”) – nu mai dezvolt ideea.
PS singura data cand nu am votat a fost cand trebuia ales intre Iliescu si Vadim. Atunci mi-a fost chiar imposibil (abia pe urma mi-am dat seama ca puteam sa aleg votul nul).
Scuze, Tibi, am „vorbit” cam mult si chiar cu oarecare patima.
Dar chiar cred ca traim un moment de mare si grava importanta pt ziua de maine. Si nu-mi este deloc indiferent, chiar daca sanatatea si puterea de a strabate bucata mea de drum, nu tin direct si nemijlocit de ceea ce se va intampla la alegeri.
:))
Citit, răspund mai tîrziu(1 h) OK? 🙂
ok! :)) timp este!
Si eu cred ca stanga la putere e un pericol.
pe de alta parte cred ca ar merita sa isi rupa gatul caci asta este ceea ce se va intampla!
Ce stanga o mai fi asta in care militantii sunt bogati si aroganti?
Dar oamenii nu vad? Nu se intreaba?
In legatura cu votul:
– cred ca sunt destui cei care vor vota cu televiziunile!
– poate ca nu merita dar votul trebuie dat cuiva care are sanse!
– chiar daca nu mai avem nimic de castigat sau de pierdut… un om caruia ii pasa si nu judeca dupa scaderea venitului neaparat, face ceva pentru cei care vor veni din urma!
Duminica placuta!
Mih
Nu mă deranjează ci, chiar mă bucură postările lungi.
Eu nu dau soluţii pe acest blog ci, pun întrebări şi tare mă bucur atunci cînd capăt răspunsuri detaliate. 🙂
Cît despre pericolul revenirii la putere a stîngii triumfătoare şi a toate zdrobitoare, asta e: aşa vrea boborul minţit cu televizorul, aşa va vota, aşa vom trăi, aşa va fi patria noastră, punct şi amin!
Am postat simultan şi aproape identic cu Cita! 🙂
Să fi pleznit necuratul acela roş? 😀
🙂 🙂 🙂
Oooof replay, replay, că aproape mă cam încurcai. 🙂
Hapi. Nu sînt eu acela care să spună că interesul nu poartă fesul şi nici că lumea asta este populată cu sfinţi. Încerc să spun că indiferent ce interese are fiecare dintre noi, trebuie să respectăm o linie comună de conduită; un cod de bune practici, care să fie respectat începînd cu politicienii, funcţionarii, şi evident, de noi toţi!
Alma. Şi au am spus la începutul anilor ’90 că politica mea este munca mea. Pînă mi-am dat seama că munca mea s-a dus dracului din cauza politicienilor care nu doar că nu ştiu să facă nimic dar, nu îi lasă nici pe cei care ştiu să facă, ceva, să facă!
A, fireşte, eu cu munca asta a mea, abia de mai supravieţuiesc…dar n-am sperat niciodată înspre mai mult, aşa că o să continui, până n-oi mai putea.
Alma
Să cred că eu sînt norocos, că nu mai trebuie să mă zbat aiurea? 😦
Nu ştiu, Tineriu…Nu sunt în măsură să apreciez eu. Eu folosesc mereu comparaţia, ca să înţeleg puţinul meu. Şi-atunci mă consider şi eu o norocoasă. „Salariul” pe care-l obţin fiind independentă(PFA, adică) n-a depăşit niciodată 8 milioane lunar. Ba sunt luni, cum a fost ianuarie când nu am depăşit 2 milioane. Dar nu e bai, cum spuneam, supravieţuiesc. 🙂
Alma
Nici eu nu ştiu. 😦
Nu cred că ţi-ai dori să treci prin experienţele mele triste…
Lumea aceasta, nu m-a scutit de astfel de experienţe…
Şi nu cred că am scăpat definitiv de astfel de, cum să le spun?
Mai bine, TAC.
Desigur că nu mi-aş dori, Tineriu, să le trăiesc în locu-ţi, căci fiecăruia îi sunt date propriile tristeţi, cu un anume scop, pe care nu-l intuim aici, pe pământ. Când mi-am „dezvăluit” salariul, am făcut-o ca să întăresc cele discutate astăzi pe-aici, prin casa-ţi, nicidecum să-mi plâng de milă. Când ziceam de comparaţie, mă refeream la cei mai sărmani ca mine, care mai au şi copii în întreţinere, şi multe altele…Şi nu ştiu ce politici ar putea schimba situaţia. De-aceea am ales să mă implic în munca mea şi mai mult şi să lupt sub altă formă. În veci n-aş ţine cu vreun politician, nici să mă plătească. Şi să nu crezi că n-au încercat, fiindcă aici, la mine-n oraş sunt „o persoană publică”, deci destul de cunoscută. Mi s-a oferit chiar şi „postu'” de preşedinte în „aripa tânără” a unui partid. Am refuzat. Am motive foarte bine înrădăcinate să nu mai cred în niciunul. Şi cu asta închei periplul „cu inimă grea”, căci îmi place firea-mi pacifistă şi nu vreau să mă descarc aici aiurea, la modul gratuit. O să fiu tăcută, în ceea ce priveşte politica sau chestiile-mi personale, ca şi până acum. O seară bună, Tineriu! Iar dacă vreodată vei dori să nu mai taci sunt de găsit…ştii şi cum, şi unde… 🙂
OK, Alma, mulţumesc frumos. Sigur că am să te mai caut, şi sper ca şi tu să mai comentezi la mine. Măcar la tema de mîine, a clubului psi. Bine? O seară plăcută îţi urez, şi eu! 🙂
Fireşte! Nu plec nicăieri! :)Noapte bună şi ţie, Tineriu! Şi inimă uşoară! 🙂
Mai adaug cateva ganduri.
Clasa politica (acea mare majoritate a ei pe care o blamam) isi face de cap pt ca stie cum este marea majoritate a populatiei electorale ( in fapt, „personajele” sunt cam aceleasi de dinainte si dupa ’89).
In privinta populatiei majoritare ( m-as bucura sa ma insel si sa nu fie majoritate) marea problema este ca sufera de sechelele comunismului si este un fel de victima a „experimentului Pitesti”, care a ajuns complicele care il serveste devotat pe calau.
Orice reforma (de dreapta) inseamna un gest terapeutic pt societate si sansa vindecarii mentalitatii afectate de comunism.
Orice rezultat pozitiv al reformelor, inseamna o dovada a corectitudinii tratamentului.
Dincolo de disperarea personala/grup (legata de dosare ce pot aduce condamnari si confiscari de averi ilicite, de ex.), teama si disperarea „fiarei” ideologice rosii este tocmai „pericolul” normalizarii societatii civile, repunerea valorilor la locul lor, insanatosirea mentalitatilor. Cu CETATENI adevarati nu si-ar mai putea face jocul…
Mih
Mi-a spus Cita la o postare mai veche că avem nevoie de 40 de ani (ca poporul condus de Moise prin deşert) pentru a scăpa de vechile metehne mentale. Din ce văd eu acum, este nevoie de ceva mai mult de atît. Asta pentru că politrucii de dinainte de ’90 au fătat pui care gîndesc la fel, iar boborul se lasă minţit în continuare cu televizorul pentru că este aşa cum bine spune prietenul Teofil, AMNEZIC!
[…] Repostare – cu inima grea Like this:LikeBe the first to like this post. […]
Unii, nu te supăra pe mine, au lupa , ca să rămânem la ea, în ceața anilor 1990 când Răzvan Teodorescu nu permitea transmiterea de imagini, sau e murdară de fum sau chiar ciobită.
Ai dreptate, dragă Carmen. 😦
după 21 de ani, chiar dacă nu mai e Teodorescu, TVR e în acelaşi punct…şi nu cred că e nevoie de vreo lupă magică ca să admitem asta.
Alma
Tvr este exact la fel ca şi celelalte televiziuni: manipulatorie.
Diferenţa este, că TVR 1,2, etc, sunt plătite din banii noştri, iar celelalte televiziuni, sunt plătite din banii patronilor care se lăfăie din banii furaţi TOT de la noi.
Mulţumesc, Doinişoară! 🙂
[…] tot dinspre trecut ne invită să privim: tibi, vero, cita, cioburi de chihlimbar, dictatura justiţiei, Tweet (function(d, s, id) { var […]
Da, poți dilua timpul, Tiberiu… doar timpul tău! Am să încerc să explic lucruri pe care le-am experimentat cu mine însumi, deci ești liber să crezi sau să te îndoiești de ele, funcție de convingerile tale.
Cu cât trăiești mai mult în prezent, cu atât creezi mai puțin timp!
Atunci când faci ceea ce-ți place, urmându-ți bucuria, timpul se dilatează efectiv… doar pentru tine! Corpul fizic se execută la ceea ce îi transmiți cu mintea și cu inima. Când faci ceea ce îți place ce faci, te simți de parcă ar fi trecut numai o jumătate de oră. Te uiți la ceas și vezi că au trecut trei ore, dar tu, tu simți doar jumătatea aia de oră. Este exact timpul înregistrat de organism, doar o jumătate de oră… Îmbătrânești doar cu cel timp pe care l-ai simțit tu că a trecut…
Politica și partidele… a încetat să mă mai ocupe așa ceva cu muuuult timp în urmă. La școală eram puși să învățăm pe de rost poezii, ori eu aveam mereu probleme cu învățatul papagalicește. Țin minte că era o poezie de-a lui Mihai Beniuc care începea cam așa: „Partidul e în toate cele ce sunt…”. M-am dus la tata cu cartea în mână să-mi explice de ce partidul ăsta e și în mine, și-n el, și-n pereții camerei, și-n papucii mei… mă rog, în toate ce sunt, că doar așa scria acolo… Tata, în loc să-mi răspundă, m-a întrebat dacă am întrebat asta la școală. Am văzut că a răsuflat ușurat când a auzit răspunsul. Mi-a zis să tac, că s-ar putea să-i fac probleme. De atunci, când aud „partid”, „politică” aud „probleme”… 🙂