Nu despre mine este vorba. Aşa se cheamă o carte a lui Martin Page (n. 1975) apărută în 2001 şi editată la Humanitas în 2008. A nu se confunda cu o altă carte despre care am scris deja : Cum m-am lăsat de gîndit. Nici cu o altă carte pe care nici eu nu am citit-o încă : N-o citi dacă eşti prost.
Cartea asta nu are propriu-zis o acţiune ci, este mai mult un pretext. Autorul, stînjenitor de inteligent după cum singur spune, şi-a întrerupt studiile universitare de antropologie şi s-a dedicat scrisului, obţinînd cu această carte cu care a debutat, un succes fulminant.
Personajul principal al acestei cărţi, Antoine, un soi de abstinent, hotărăşte într-o bună zi că este obositor să tot înţelegă lumea în care trăieşte. Şi se hotărăşte să devină prost. Pentru că încă este inteligent, înţelege limpede că pentru a deveni idiot, trebuie mai întîi să devină alcoolic. Citeşte o grămadă de cărţi care tratează acest subiect, iar după ce ştie totul despre diversele băuturi începînd de la prepare, pînă la istoria şi consumul lor, intră într-o cîrciumă ca să ia lecţii pe viu. Ocheşte un pilangiu de excepţie şi îl abordează, mărtusindu-i că vrea să devină ucenicul său. Acesta îi deschide ochii de la început : nu toţi cei care beau pot deveni alcoolici. Mare parte dintre ei, sunt simpli băutori, care nu au vocaţia de a deveni proşti prin alcoolizare. Eroul nostru, comandă o bere pentru a-şi începe ucenicia. Dar, bineînţeles că după ce ia primele înghiţituri intră în comă alcoolică şi este transportat de urgenţă la spital.
Unde se trezeşte într-un salon, alături de un soi de mumie vie, un corp înveşmîntat în ghips, o femeie care încercase să se sinucidă tot pentru că nu mai suporta să fie atît de inteligentă în lumea asta debilă şi se aruncase de pe turnul Eiffel. Încîntat, Antoine se hotărăşte să meargă la şcoala de sinucigaşi, să se documenteze bine şi să termine definitiv cu viaţa. Ghinion. Principalul profesor al şcolii, nu mai era disponibil. Tocmai reuşise o sinucidere spectaculoasă, spînzurîndu-se. Iar ca masură de precauţie, îşi taiase şi venele.
Dezamăgit, Antoine încearcă alte căi de a deveni prost. Pentru că banca tocmai îi trimisese o scrisoare prin care îl anunţa că în contul său cam bătea vîntul, îşi ia o slujbă de broker. Iar întîmplarea îl slujeşte de minune. Varsă din greşeala o ceaşcă de cafea peste tastatura computerului la care urmărea cursul acţiunilor, iar scurt-circuitul provocat declanşeaza o spectaculoasă creştere a valorii acţiunilor pe care tocmai le cumpărase.
Devenit milionar, Antoine intră în rîndul lumii consumeriste. Cumpără cu frenezie tot ceea ce banii pot cumpăra. Evident că a devenit idiot. O foarte bună zicală, spune că dacă vrei să ştii ce parere are Dumnezeu despre bani, vezi cui îi dă : dacă nu este ticălos, posesorul averilor imense este sigur idiot. Cu rare excepţii, desigur.
Semnalez această carte, pentru că este vremea ei : nu cumva am devenit cu toţii proşti ? Nu cumva nu mai înţelegem lucruri elementare ? Nu cumva ne lăsăm cu toţii prostiţi de o mînă de ticăloşi care pun stăpînire încet dar sigur, pe creierele noastre ? Ne lăsăm manipulaţi fără pic de remuşcare şi ne afundăm pe zi ce trece, într-un ocean DE PROSTIE. Departe de a fi o biată cărticică de vacanţă, deşi această carte este amuzantă, mesajul autorului este cît se poate de serios : Sunt într-o lume de rahat, dar sînt viu, şi nu mi-e teamă.
Antoine, în loc să devină el însuşi prost, redevine cu ajutorul unor prieteni, conştient de prostia lumii care ne înconjoară. Noi, ce mai aşteptăm ???
Buna ziua,
ca de obicei, postarile tale sunt si „altceva” decit prezentarea personala a unei carti. Alegerea este in ton cu viata pe care o ducem azi. Cred eu ca suntem primii vinovati de ceea ce traim: alegeri si alegeri…bune si rele. Noi alegem sa fim prostiti. Tot noi alegem, la un moment dat, sa ne trezim din letargie. Pentru ca o viata dusa aiurea nu este altceva.Asa cred, repet. Eu personal sunt tocmai intr-o faza in care iau , din nou, hotarare de schimbare.E bine ca vine vara-vacanta ne ajuta sa dam mai mult timp gindirii si mai putin actiunii impulsive.Anul acesta vom merge Peloponez, sud-sud…Cautam istorie-Monemvasia, cautam natura-Pestera Dirou si mare…Cautam liniste pentru reculegere si citit.Multumesc, Tibi, inca o carte comandata pentru vacanta!
servus angel !
Si multumesc inca o data.
Asa este : NOI alegem si depinde numai de noi sa alegem bine; ma enervez foarte tare cind vad ca incet dar sigur, mare parte a concetatenilor mei si ai nostri, intra in adormirea gindirii. 😦
Va urez vacanta placuta ! 🙂
Noi, inca nu ne-am facut planuri de vacanta.
Mai avem timp, NU ?
Balcanic, raspunsul tau! lasi fantezia sa alerge…si apoi vezi tu la ce o adaptezi.
Anul asta e cam greu pentru toti. Din multe puncte de vedere.
Daca vin in Bucuresti, si altfel decit in goana, nu scapati, sotia si tu, de o bere rece la Carul cu bere
He he heee ! Abia aştept ! 🙂
Şi, da, anul acesta este ceva mai greu pentru toţi …
tibi,servus!
Este putin probabil ca un om inteligent sa devina mediocru sau prost,ticalos,.. da, si se intampla destul de des.
Cartea propusa de tine pare deosebit de captivanta.Si iata ce ganduri mi-a starnit:fiecare om este rezultanta fortelor ce au actionat asupra lui,dinainte de nastere si dupa prin factorii educationali.Deci fiecare dintre noi va actiona dupa natura data prin nastere si dupa influentele din preajma sa.
Cand spiritul din noi produce mai putin decat am fost proiectati si educati inseamna ca suntem prosti.Se intampla adesea sa vorbim de talente,or acesti oameni au creat maximum chiar cu un minim de cultura.Iti poti imaginea se inseamna un spirit ce depaseste acest maximum-intrece orice limita -….ne inchinam in fata lui ca este un geniu.
Iar la intrebarea ta retorica nu am alt raspuns decat acela ca, cei slabi de inger,usor manevrati de altii se uita pe sine,transforma judecata in emotie primara si ce este si mai grav au un mental exarcerbat de egouri imprumutate. 🙂
servus dora 🙂
He he heee
Cita dreptate ai ! Eram aproape sigur de raspunsul tau.
Ce, crezi ca degeaba am pus eu aceasta postare ??? 😀
Se leaga atit de zilele pe care le traim, cit si de niste discutii de pe unele bloage. Greu pentru unii sa fie egali cu ei insisi mereu. Taaaare greu. Tot sunt bune si vremurile grele la ceva : functioneaza ca un fel de sita.
tibi,
ce bine ne intelegem noi doi…..
hai ca ma duc sa aduc si melodia binecunoscuta.Poate o gasesc.
Eram si eu sigura ca stii precis la ce ma refer.Sita asta,cerne si cerne….de ar disparea toata pleava! odata cu criza 🙂
Aştept ! 🙂
http://www.whiteimage.net/clients/wlm/trks.php?C=1&mi=28799&list_id=510&u=366537&te=bHVjYXNjaXVjQHlhaG9vLmNvbQ%3D%3D
Nu-i ce am vrut eu,dar daca e dragostea dintre girafa si strutz tot e bine.Iar versurile lui Dan Helciug nu le-am dorit in intregime,doar prima strofa.
😆
Tare neindemanatica mai sunt.
Manevrarea compului ,pentru mine,este identic cu pilotarea unui supersonic. 🙂
N-ai nici-un moptiv de panica; nici eu nu sunt mult mai breaz ! 🙂
Splendide imaginile acelea !!!
„ce bine ne intelegem noi amandoi
cand la mine-i luni la tine-i joi
ne-am incurcat si-mi place
lumea-ntreaga sa ne lase in pace
viata e frumoasa in doi”
😆
Ha ha haaa ! 🙂
Super poezeaua ! TKS ! 🙂
Stiu ca asta ne place!
Pe mine ma impresioneaza dragostea dintre doua animalute din specii diferite.Un caz la fel de impresionant.O maidaneza a fost lovita de o masina si i-au ramas4 pui.O alta „mamica” (era in curtea armatei din Floresti) cu 6 pui i-a alaptat desi era sleita de puteri.Toti catelusii au fost plasati la iubitorii de animale. 🙂
Eu stau ca pe un un cactus cu tepi.Dorulet e pe drum si se apropie de casa.Ajunge maine pe la 11. 🙂
He he heeee
Deie Domnu’ sa soseasca sanatos ! cred ca-l astepti ca pe o piine calda, nu ? 🙂
Goran neintrecutul ! 🙂 TKS
Da,o luna e cam mult.Dar ma bucur ca si-a facut datoria acolo cu printesele.Fata mi-a imi spune ca a lasat un pic dupa ele si acum trebuie sa le tempereze.
Tot azi a ajuns acasa din SUA ginerele meu. Un sot a sosit si al meu a plecat. 🙂
Am vorbit si eu astazi cu Robert; a inceput sa-l cam macine dorul; nu dorul de tara slava Domnului ! Il macina dorul dupa bucatarica lu’ mamica ! 🙂
Când eram mică am primit un căţel, Puffy. Noaptea a ieşit din casă pe furiş. A fost prins de furtuna îngheţată de toamnă. L-am căutat toată noaptea şi l-am găsit spre dimineaţă. Îl lingea pisica bătrână ca să-l ţină în viaţă. Tatăl meu, un tiran care s-a purtat toată viaţa urât cu animalele a fost atât de impresionat încât a frecat căţeluşul cu prosoape, l-a încălzit la cuptorul de la aragaz şi l-a băgat în căciula lui bună de Astrahan. Puffy a supravieţuit şi a fost un căţeluş splendid de talie mică care cânta după radio. Când se cânta operă sau operetă la radio era senzaţional.
11 ani mai târziu, papaşa l-a bătut fără niciun motiv şi a doua zi Puffy a murit. Am plâns toată ziua. Lista este foarte lungă, dar acesta este încă unul din motivele pentru care n-am putut să-l iert pe papaşa.
Of Doina, of !
In citeva propozitii ma duci de la extaz la agonie si inapoi. Hm !
Am inceput sa inteleg de unde curg fara oprire toate povestile tale : ai avut o viata plina cit altii o suta la un loc, NU ?
Plină… Şi de bune, şi de rele…
Asta o stii?
Melodia o stiu; dar clipul acesta superb, nu ! 🙂 Ascult …
Doina,impresionanta povestea ta,mai ales ca este reala si iti trezeste amintiri dureroase.Nici eu n-as putea ierta pe cineva care maltrateaza un animal.In familia mea (cu exceptia ginerelui nou venit) toti au iubit animalutele si au fost atasati de ele. 🙂
Probabil că greşelile lui papaşa trebuie îndreptate fiindcă Sabrina, fetiţa mea născută la trei luni după moartea lui are o dragoste enormă pentru animale şi visul ei este să facă voluntariat şi să salveze toate animalele planetei. Eu iubesc animalele excepţie şobolani, şerpi, crocodili. Sabrina este mâhnită de excluderile mele. Pare că s-a născut ca să se dedice animalelor.
tibi,
cum zici ca lui Robert nu-i dor de casa?Da.mamica si taticu ce reprezinta? 😆
dora
Pe noi ne vede pe messenger. 🙂
Da’ mincarica nu poate fi timisa prin internet ! 😀
Pe webcam nu? Si noi asa ne vedem si ne auzim. 🙂
Doina
Am vazut si pe blogul ei ca iubeste animalele enorm !
Parca seamana cu tiberiusa ! 🙂 Chiar si daca un tintar o ataca, nici macar nu il goneste; parca ar fi nu stiu, budista sau asa ceva !
Eu, la fel ca tine, am oarece rezerve la unele lighioane …
Sabrina se teme de păianjen dar dacă încerc să-l omor îmi explică înflăcărată că poate copii îl aşteaptă îngrijoraţi… că se strică echilibrul în natură…
Doina
Aici, cam are dreptate copilita ta.
Parca am mai vorbit noi o data, ca este vai de parintii care nu asculta de copiii, nu ? 🙂
Si acum melodia mea preferata in interpretarea compozitorului
dora
E si melodia mea preferata 🙂
ALL
Nora Damian are o postare pe Romedia
„Lumea frumoasa a cartilor la Sibiu”
http://www.romedia.gr/
Daca tot am adus vorba de animalute ,trebuie sa recunosc ca insectele nu-mi plac si dintre lighioane mie mi-e frica de serpi,dar nu si de soparle.
Sotul meu este milos din cale afara.Paianjenii ii ocroteste si ii duce afara pe balcon si-i plaseaza pe o creanga mai apropiata.
Se intampla toamna sa ne trezim cu cate un soricel.Nici nu stiu cum ajung la et.4.Ii prinde cu un borcan proptit cu o nuca si ce credeti ca face?Ii duce afara in iarba.
dora
Si iata cum, vorba ceea ” cine se aseamana se aduna” se confirmaaaa ! 🙂
Chiar in aceste zile m-a piscat ceva insecta de gamba si s-a tumefiat locul.Nici acum n-am scapat de soseata si mancarime.se pare ca sunt alergica la ceva toxina de insecta.
Cred ca ar trebui sa mergi la un medic; nu este de gluma cu astfel de chestii !
tibi,
am citit ,astept sa ne spuna ce a impresionat-o mai mult.
Si la Cluj se desfasoara un eveniment important,e vorba de festivalul de film Transilvania.Saptamana viitoare cu dorulet mergem sa vedem, ce, si cum….
Mie-mi spui ca e adevarata zicala…respectiva? 😆
Dora
Eu ziceam ca nu ar fi rau daca am sustine-o cu o parere, nu ?
Pai daca este asa, asteptam sa ne dai vesti de acolo.
Nici o postare nu ar fi tocmai de nepublicat, nu ? 🙂
Aici cred ca si-a terminat vinisorul.L-am vazut si eu in concert.
tibi,
cu postarile m-am cam fript.Nu-ti amintesti de cea de acum 2 saptamani?M-am plictisit sa tot dau explicatii suplimentare.
Si pe urma bate greva generala la usa.Pe cine intereseaza la copac un festival?Poate dupa ce trece balamucul. 🙂
Dora draga
Sunt sigur ca in gradina ar fi bine primit un astfel de articol. Si la limita, de ce nu aici in biblioteca mea ?
Tu numa’ scrie si se pubnlica el, articolul tau. 🙂
Lasa greva . 🙂
Scuze pentru intirzierea raspunsului. 😦
tibi,
iti scriu un mess acasa,ca-i mai intim.Hm! 😆
tibi, salut, faină carte, tare potrivita in acest timp al dezamagirilor. Chiar bine ca am aflat, o sa-ntreb de ea maine la BookFest 🙂
Servus nora !
Chiar este o carte potrivita pentru aceste vremuri … 🙂
OK !
Noapte buna tuturror ! 🙂
Multumesc pentru vizita.
tibi,servus!
Traiesc o dubla bucurie.S-a reintregit familia….si Paula&Ovi au castigat pe bune locul 3.Este o performanta cu atat mai mult cu cat voturile s-au cam dat dupa geopolitic. 🙂
servus dora !
Te felicit pentru reintregirea familiei tale si ma bucur alaturi de tine pentru.
N-am urmarit eurovizionul pentru ca nu imi place criteriul dupa care se aleg cistigatorii.
Am sa ascult melodia propusa de tine acum, in premiera – pentru mine. 🙂
Si cred ca esti destul de mindra si de faptul ca CFR a cistigat campionatul de fotbal; daca nu ma insel prea tare, a cistigat SI cupa, da ? 🙄
Un sincer BRAVO Romaniei si reprezentantilor ei.
Paula Selling&Ovi au realizat un spectacol impresionant. Vă rog să-mi permiteţi să vă spun că melodia Germaniei a fost… modestă. Părerea mea de nespecialistă…
Habar nu am ce s-a petrecut la Eurovizion; de mult nu mai ascult nici preselectia nici concursul propriu zis. Prea multe orgolii lupta acolo cu valorile si prea multi participa desi nu prea au ce cauta in zona aia; si nu ma refer numai la ‘hartistii’ romani.
Serbia cu o melodie a lui Goran Bregovic -liubitze –
Sabrina a făcut o pasiune pentru Milan şi melodia lui.
tibi,
da,CFR este campioana Romaniei.
Iti multumesc pentru melodie! este tare actuala.. daca ma gandesc (din ideea textului) cata rautate ne inconjoara. Vorbe aruncate in van,,,,,totusi daca treci prin roua te purifici,nu?
😆
Trebuie sa-ti povestesc patania mea de azi.Am vrut sa-l astept pe dorulet impreuna cu Kino de care ii era tare dor si ne-am dus in parculetul din aproprierea podului unde se opreste microbusul cu calatorii.M-a prins o ploaie torentiala si grindina.Apa siroia pe strazi,iar eu si Kino ne-am udat pana la piele.Asa ude cum eram ne-am intors acasa si repede la un dus fierbinte.Atunci a sossit si dorulet murat la fel ca noi.El stranuta,eu inca nu stiu ce ma asteapta.Asa ca ma var mai repejor in scutece.
Pe maine! 😆 😆
dora
Bine ca a sosit doruletul tau ! 🙂 Asta conteaza cel mai mult.
tibi,servus!
Ieri, la copac, ti-ai exprimat categoric punctul de vedere si pozitia pe care ti-ai propus s-o adopti.
M-ai tras si pe mine subtil de urechiuse ca postez mai rarut.Ai dreptate!Doar ti-am spus , la mine nu izvoreste continuu din izvorul slovelor idei mai mult sau mai putin mestesugite.
O zi minunata sa ai! 😆
servus dora !
De fapt, eu pe tine am incercat sa te laud, celorlalti cititori le reaminteam eu ce le-a spus viq : puneti teme daca vreti sa aveti despre ce vorbi ! 🙂
Ieri am terminat de scris romanul ARDEI IUŢI !!!!
Un roman poliţist cu o intrigă puternică, personaje credibile, scris cu multă vervă şi umor de calitate. Ştiu că domnii critici literari nu văd cu ochi buni romanele poliţiste dar este problema lor.
Domnii critici literari vad cu ochi buni doar cartile pe care eventual le scriu ei, asa ca nu prea ai de ce sa te impiedici de ei.
Tibi,
stiu ce mesaj ai transmis!Si mai stiu ca esti un prieten de nadejde. Nu tin minte sa ma fi dezamagit vreodata,chiar daca nu intotdeauna s-au suprapus parerile noastre.
Ai dreptate cu criticii literari.Asta stiu ca menirea lor este sa critice pe altii in care vad competitori incomozi.
Cum e vremea in capitala?Aici ploua intruna si a scazut temperatura.Duminice am cam racit cand l-am asteptat pe dorulet.M-a prins ploaia torentiala si grindina.Sper sa nu fie mai rau. 😆
dora
E normal si benefic sa avem uneori pareri diferite. 🙂
Criticii literari, sau macar o parte dintre ei, sunt organizati pe gasti de interese; vezi criticii lui Plesu + Patapeievici + Liiceanu, versus detractorii lor. Rar, mai gasesti cite un Dan C. Mihailescu in stare sa fie macar uneori impartial sau cel putin ne-ranchiunos ( in afar de mine, bineinteles ! 😀 )
Avem parte in Bucale de o vreme risu – plinsu, nici nu ploua nici soare nu e, nici prea frig dar nci caldura nu-i parca-i vremea cucului, ce umbla haihui. Vreme de stat la taclale, la baute sau de tras soamne pentru cei mai lalai la duh. 🙂
Varianta originală era să numeri bani şi să faci copii!
Bine, chestia cu banii pică, doar e criză mondială!
Mai rămâne totuşi o opţiune…
POSTARE NOUA !
Prietene
Acest blog este preponderent literar; un fel de critica literara din perspectiva proprie a lecturilor mele; iar in aceasta postare este vorba despre un autor tinar de mare succes, despre care nu cred ca are timp sau nevoie sa isi faca blog ca sa fie cunoscut. Deja, citeva zeci de milioane de cititori, au auzit despre el sau i-au citit cartile ! 🙂
Cine este Mircea Popescu ?
si apropo de blogul acesta.
Nu stiu daca sunt prost, in orice caz nu sint mai prost decit cei care cred ca sint prost si nu ca sa demonstrez ca nu sunt chiar asa de prost am facut acest blog ci ca sa-i ajut pe unii care sunt mult mai prosti decit sint eu, sa se mai destepte naibii o data si sa nu mai creda ca sunt mai putin prosti decit cei pe care in prostia lor ii cred mai prosti decit sint chiar ei. OK ? 😛
@Doina / 15:24
He he heeee ! Imi place cum gindesti ! 🙂
Şi rugbistului…
Hei! Îţi pierzi timpul cu trolli? Vezi că-ţi dau extemporal la ARDEI IUŢI!
Troll-ului i-am pus deja un 2 pentru gramatică!
Am citit deja citeva zeci de pagini ! 😀
Grăbeşte-te să ajungi la întâlnirea poliţistului cu lesbiana!
La cultură generală n-am pretenţii de la nimeni! Fiecare după puteri! Dar gramatica ţine de primele patru clase!
@dadatroll
OK ! prietene
Pe mine m-ai pierdut cu rationamentele astea; eu nu ma ocup de proza umoristica hiperscurta ! 😀
Pentru mine este mult mai usor sa citesc o carte luuuunga da’ afurisit de buna, decit sa citesc o singura propozitie sau poate mai stii, chiar o fraza idioata cu pretentie de haz sec; sau se spune umor zevzec ? 🙄
Doina
OK ! Ma grabesc pina acolo, da’ acolo am de ce sa zabovesc ? 🙂
Cu siguranţă! 😛
Doina
Bine. Că ai vrut să vezi pînă unde am ajuns cu lectura, ÎNŢELEG ! Da, iar m-ai trimis la preoţi 🙄 Bineeee … 😀
Eteteeeee!
Ce aştept eu să găsesc acolo, si ce găsesc ! Bineee 😛
Puţin dezamăgit? Doar nu te aşteptai la hard-sex???
Recunoaşte că Părintele Cuţitaru este cel mai simpatic popă. După popa Ghiţă, evident…
Cel mai simpatic din proza mea afurisită vreau să zic…
Nu Doina, nu sînt dezamăgit cîtuşi de puţin.
Îmi place foarte tare modul în care abordezi tema-sex în scrierile tale : apelînd la imaginaţia fiecăruia, nu apelînd la mijloace descriptibile accesibile oricărui idiot.
Despre popi am glumit, desigur.
Iar această carte o citesc mult mai atent; iau note, din mai multe motive. O citesc fooooarte pe îndelete !
Unul dintre motive ar fi că este o radiografie extraordinară a ceea ce trăim noi acum, radiografie care merge de la cauze la efect, şi nu invers cum procedează toti cretinii!
Despre restul, cred că am să recunosc mîine ! 🙂
Spor la treabă!:D
Nu prea cunosc eu în amănunt limba germană, dar la o replică bună ştiu să spun măcar : DANKE SCHON ! 🙂
Cu umlaut, desigur .
Ce ţi-e şi cu limbile străine!
În Berna un mare magazin de paturi şi saltele se numea
FUTON LE MONDE
Tiens, tiens !
Ca sa vezi cum le mai potriveste ea, limba draguta pe toate, – denumirile – fiecare la locul sau.
Să fie acelaşi motiv pentru care în unele zone în Ardeal patul se numeşte şi futelniţă?
Cred ca da, pentru ca acolo actul în sine se cheamă „cotîrceală”, din cîte îmi amintesc; tata dixit. 🙂
Uite cum se pierde frumoasa limbă a strămoşilor!
Dar blogurile-i mai dau o şansă!